Comuna Ștefăneștii de Jos se află în centrul județului, la nord-est de București, în câmpia Vlăsiei, pe malurile râului Pasărea, iar relieful ei este cel specific zonei de câmpie. Comuna se întinde pe o suprafață de 29 km², localitățile aflându-se de o parte și de alta a bălților formate de râu. La intrarea în Ștefănești se află o pădure (Lipoveanca-Vulpache) pe care se întinde și pe o parte a comunei. Pădurile Runcu și Lipoveanca-Vulpache fac parte din foștii codri ai Vlăsiei. Comuna Stefăneștii de Jos este mărginită la sud-vest de orașul Voluntari, la nord de comuna Dascălu, la est de comuna Afumați și la vest de comuna Tunari.

Din comuna Ștefăneștii de Jos (zona satului Crețuleasca) începe autostrada București–Ploiești, din șoseaua de centură a Bucureștiului (care trece pe la marginea sudică a comunei); drumul care duce de la acest nod rutier spre satele comunei Ștefăneștii de Jos nu este încă terminat. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre est și sud-est de Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3), terminându-se în județul Călărași la Fundeni; și spre vest de Tunari și Otopeni (unde se termină în DN1). La Ștefăneștii de Sus, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ200, care o leagă spre nord de Dascălu și Grădiștea, și spre sud de Voluntari și București (zona Andronache-Colentina), drum ce se intersectează cu centura Bucureștiului la limita sudică a comunei.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Ștefănești-Lipovățul, făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov și era ă din satele Boldu, Crețulești-Lipovățul, Ștefăneștii de Jos, Ștefăneștii de Sus și Ștefănești-Pasărea, având în total 1714 locuitori, în mare parte țigani de vatră. În comună funcționau o școală mixtă (la Ștefăneștii de Jos) și 3 biserici (la Crețulești-Lipovățul, Ștefăneștii de Jos și Ștefăneștii de Sus).[6][7] În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pantelimon a aceluiași județ, având în componență satele Crețuleasca-Lipovățul, Boltași și Ștefăneștii de Sus, cu o populație de 1956 de locuitori.[8] În 1931, comuna a luat numele de Ștefănești, având în compunere satele Ștefăneștii de Jos, Ștefăneștii de Sus, Crețuleasca și Pasărea-Boltași.[9]

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul 1 Mai al orașului regional București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, a fost inclusă în județul Ilfov, a primit numele actual de Ștefăneștii de Jos și a căpătat actuala componență, după ce satul Pasărea-Boltași a fost desființat și inclus în satul Ștefăneștii de Sus.[10] În 1981, a trecut în Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București,[11] sector devenit în 1997 județul Ilfov.

Biserica din Crețuleasca, monument istoric de interes local din comuna Ștefăneștii de Jos

Patru obiective din comuna Ștefăneștii de Jos sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice — situl de la Crețuleasca, aflat pe malul drept al râului Pasărea, în marginea vestică a satului, cuprinde o așezare geto-dacică, una daco-romană, una din secolele al III-lea–al IV-lea e.n. și una din secolele al IX-lea–al X-lea; situl de la Ștefăneștii de Jos, aflat în marginea de nord-est a satului, cuprinde așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacică și secolele al IX-lea–al X-lea.

Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica cu hramurile „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și „Sfântul Nicolae” din Crețuleasca, construită în 1669 și refăcută în 1818; și biserica „Sfântul Nicolae” din Ștefăneștii de Sus, ridicată în 1812–1815.

SURSE DESCRIERE:  https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_%C8%98tef%C4%83ne%C8%99tii_de_Jos,_Ilfov