Localitatea Magureni

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Magureni

Comuna
Magureni este situata in extrema de vest a judetului Prahova , pe
interfluviul inalt dintre paraul Provita si raul Prahova , la circa
25 km distanta de Municipiul Ploiesti si circa 17 km fata de
Municipiul Campina.


Comuna
Magureni este situata la mijlocul Judetului Prahova , la limita spre
vest cu Judetul Dambovita , are ca vecini in partea de Nord comuna
Poiana Campina , in partea de Est comunele Banesti si Floresti , in
partea de sud comuna Filipestii de Padure ,iar in partea de Vest
teritoriul judetului Dambovita


Sursa: www.ghidulprimariilor.ro

Obiective turistice în Magureni

Palatul Drăghici Cantacuzino

Palatul Drăghici Cantacuzino este conacul care pe drept cuvânt s-ar cuveni să fie supranumit “minunea de la Măgureni”.
Descris minuțios de Virgil Drăghiceanu în urma săpăturilor arheologice efectuate de acesta, ne vom limita să evidențiem numai în ce constă asemănarea cu reședința postelnicului de la Filipeștii de Târg și mai ales care sunt inovațiile de ordin volumetric, planimetric și structural realizate în acest monument.
Palatul avea o structură neobisnuită construcțiilor acelor vremuri. Camerele erau grupate în jurul unui turn ridicat pe latura de nord (unde se afla și loggia), prevăzut cu numeroase ascunzători. Clădirea era construită deasupra unei pivnițe și se inălta pe 2 niveluri, legate între ele printr-o scară interioară. Atât la parter cât și la etaj, camerele erau dispuse în jurul unei incăperi centrale. Acest palat a fost prima clădire de pe teritoriul României cu parter și etaj locuibil.
În timpul cutremurului din 1839, zidurile și coloanele foișoarelor s-au prăbușit. În urma căderii zidurilor, camerele au fost ingropate sub straturi de câțiva metri de dărâmături, ce s-au acoperit în timp cu pământ. Abia în 1910 s-au făcut săpături ce au scos la iveală clădirea cu adevărat impresionantă și arhitectura foarte interesantă a acestei case. În timpul săpăturilor s-au găsit între dărâmături resturi de mobilier, de candelabre, sticlă de Murano, porțelan de Sevres și ceramică orientala, ce denotă gustul pentru frumos al familiei Cantacuzino.
Din păcate ruinele au fost lăsate în voia sorții după 1910 și s-au degradat în timp. Din impresionantul palat de altădată, astăzi au rămas doar niște ruine, în jurul cărora locuitorii din zonă și-au construit propriile lor case.

Biserica Sfânta Treime

Biserica Sfânta Treime din Măgureni este fostul paraclis al curții boierești.
Biserica păstrează parțial pictura originală (de la brâu în jos) a celebrului pictor Pârvu Mutu, realizată între 1693 și 1694. Picturile sunt impresionante prin desenul remarcabil și coloritul variat, prin frumusețea și expresivitatea lor. În biserica de la Măgureni, aureolele sfinților sunt realizate din tablă aurită, pentru a spori realismul compoziției.
Catapeteasma (realizată la Viena) pe care o putem vedea astăzi în biserică este cea originală din lemn de păr sculptat în stil brâncovenesc și învelit în foiță de argint. Pe catapeteasmă se găsește vulturul bicefal, simbolul cantacuzinilor.

Curtea Domneasca a Stancai Cantacuzino

Conform hărții făcute în anul 1718 de secretarul lui Constantin Brâncoveanu, Anton Maria del Chiaro Fiorentino în lucrarea “Revolutiile Valahiei”, pe malul râului Prahova există Curtea Domnească a Stancai Cantacuzino, mama lui Constantin Brâncoveanu. Acesta este locul în care Constantin Brâncoveanu a copilărit și unde a legat și prietenia pe viață cu vărul și bunul sau prieten, Pârvu Măgureanu. Astăzi mai există doar ruinele Curții Domnești pe malul apei, ruine ce pot fi vizitate.
Frumusețea câmpiilor din împrejurimile ruinelor a inspirat mare parte dintre picturile lui Nicolae Grigorescu. Poienile pe care le-a pictat Grigorescu sunt cele în care Constantin Brâncoveanu a copilărit-aici a pictat Carul cu Boi (o parte din cele 100 care există ) și de asemenea o parte din picturile cu bordeie și care, carele din acest sat fiind modelele pentru picturile sale rustice.

Grota Pustnicului Anton

Urmând drumul comunal 115 B pe frumoasa vale a Rudei, ce leagă Satul Banului de comuna Iedera, se poate ajunge la Grota Pustnicului Anton. În intersecția din punctul 45.057524, 25.678692 se poate merge pe drumul forestier din partea dreaptă, iar la capătul acestuia se pot vedea stâncile dărâmate ce au adăpostit și s-au prăvălit peste intrarea Grotei Pustnicului Anton și unde există un izvor.
Pustnicul Anton se pare că a fost un membru al familiei Cantacuzino, care a avut o legătură mai strânsă cu divinitatea, astfel el a ales să se retragă în această grotă în perioada Evului Mediu.
Traseul până la Grota Pustnicului Anton are aproximativ 6 km din care aproximativ 75% se poate parcurge cu mașina iar restul se merge prin pădure pe cărări deja existente.

Palatul Mavros Cantacuzino

În apropierea satului nostru se află ruinele Capelei Romano-Catolice din ansamblul curții boierești Mavros Cantacuzino. Lângă această capelă se află un foarte frumos monument funerar al Mariei Șuțu (Cantacuzino, născută la Magureni în 1848, așa cum scrie și pe monumentul ei funerar), realizat de marele sculptor rus Mark Antokolski în 1878 la Paris. Statuia, intitulată “Fata pansand un ranit”, care acum se află într-o stare avansată de degradare, impresionează prin realism. Lângă acest monument funerar se află mormântul soțului Mariei Șuțu, Mihai C. Șuțu, primul guvernator al Băncii Naționale a României, membru al Academiei Române, nepotul lui Mihai Șuțu, domn al Țării Românești și al Moldovei și fiul lui Constantin Șuțu, fost ministru de finanțe.
În stânga ruinei capelei se află mormântul lui Ioan C. Cantacuzino Măgureanu, descendent pe ramura Cantacuzino din Măgureni, nepot de a patra generație după Drăghici Cantacuzino. Ioan C. Cantacuzino s-a numărat printre posibilii candidați la domnie în 1859. După Mica Unire, Cantacuzino ocupă diferite poziții în executivele Țării Românești : ministru Cultelor și Instrucțiunii publice, ministru al Justiției, președinte al Curții de Casație.



Vezi toate unitatile de cazare din Magureni