Despre Fălticeni

Localitatea Fălticeni

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Fălticeni

Falticeni este un municipiu in judetul Suceava, situat la 25 km de orasul Suceava.

Falticeniul se afla in partea de sud-est a judetului Suceava, pe soseaua Europeana E85; la 80 km de Roman. La Falticeni se mai poate ajunge pe linia ferata secundara Dolhasca-Falticeni, de 24 km lungime. Lucrarile la aceasta linie au inceput la 25 aprilie 1885 si s-au terminat la 28 mai 1887. Din Falticeni se vad culmile Muntilor Stanisoarei (altitudinea maxima 1531m in varful Bivolul); in fata este un orizont de inaltimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624m), Dealul inalt (503m), Culmea Plesului (915m); mai aproape, este culoarul depresionar al vaii Moldovei. Prima atestare scrisa este din 15 martie 1490, cand vistiernicul Isac a cumparat satul Fulticenii de pe somuz de la Neacsa, fiica lui Hanea, cu 200 de zloti taranesti, iar cea de a doua, din 12 martie 1554, cand Alexandru Lapusneanu a daruit mosia cu acelasi nume Manastirii Moldovita .Ca oras, el a luat fiinta, dupa insemnarile dascalululi Vasile de pe Cazania de la biserica Falticenii-Vechi, in 1779, iar dupa Condica visteriei nr. 23 pe anul 1824, in 1772.

Despre orasul Falticeni se spune in ``Marele Dictionar Geografic al Romaniei`` ca este intemeiat de Ionita Basota in anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, si ca indata dupa intemeiere, targul soldanesti, adica Falticenii de astazi, s-a populat cu locuitori din satul Baia; refugiati aici in urma unei mari inundatii a raului Moldova (nu exista insa nici o atestare documentara in acest sens).

Din anumite cercetari se spune ca orasul a existat inainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul Folticeni este mentionat in documente din 1490 si 1550, cand voievodul Alexandru Lapusneanu scrie ca satul si terenul aferent apartin manastirii Moldovita.

Oficial, asa cum reiese din hrisovul dat de domnitorul Constantin Moruzzi, orasul a luat fiinta la 8 august 1780 pe mosia soldanesti a stolnicului Ionita Basota.

Asezarea este mult mai veche, asa cum sustine si Artur Gorovei, deoarece vechimea ei se confunda cu vechimea satului Falticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII-lea .

Orasul s-a numit, la inceput, Targul soldanesti sau Targul somuzului, iar prin anaforaua din 29 martie 1826, emisa de catre domnitorul Ionita Sandu Sturdza, Targul Falticeni, unde, dupa 1775, de cand Austria a ocupat nordul Moldovei, numit apoi Bucovina, s-a stabilit si prefectura noului tinut Suceava, dupa ce mai intai fusese la Radaseni.

Numele se trage, dupa parerea istoricilor Ion Bogdan, Nicolae Iorga si Mihai Costachescu, de la Stan Pantece, numit si Foltic, proprietarul mosiei si satului Falticenii Vechi.

Gustav Adolf Zikelli, luandu-se dupa o legenda transilvaneana, banuieste ca numele orasului vine de la numele unui colonist sas, Faln Hannes din Weillau (Transilvania), care ar fi unul si acelasi cu Hanea, tatal Neacsei, de la care a fost cumparat satul in 1490 de catre vistiernicul Isac, personaj de vaza la curtea lui stefan cel Mare, iar Virgil Tempeanu crede ca numele se trage de la cuvantul ``foltau``, cum numesc taranii de la munte coaja bradului . Discutii au fost si in privinta denumirii de Folticeni sau Falticeni. Forma ce s-a impus insa a fost cea de Falticeni.

Falticenii sunt o transformare in oras a unor sate existente inca de pe la 1400 si mai devreme. Numele s-a schimbat din soldanesti in Falticeni in anul 1836 dupa numele satului si mosiei Falticenii Vechi.

In perioada interbelica a fost resedinta judetului Baia.

Sursa: www.wikipedia.org

Obiective turistice în Fălticeni

Muzeul de sculptura Ion Irimescu

Inaugurat la 10 februarie 1975, Muzeul de Artã Ion Irimescuµ conferã operei sculptorului caracterul unei construcii unitare prin cele 314 sculpturi i peste 1000 de desene, fiind cea mai bogatã colecie de autor din arã i una dintre cele mai însemnate din Europa.
Sculpturile expuse în muzeu reprezintã: portrete , compoziii, proiecte de monument, realizate în tehnicã ronde-bosse sau în cea a reliefului. Lucrãrile sale sunt realizate într-un stil propriu viziunii si temperamentului sãu i îmbinã ethosul autohton tradiional cu direciile artistice clasice i moderne, închegându-se într-o sintezã originalã.
Modelate în lut, gips, plastelinã , cioplite în lemn ori în marmurã, turnate în bronz, acestea închid în ele metafore, simboluri, înelesuri profunde , relevându-i emoii i trãiri unice, invitându-te la înãlare spiritualã, dãruindu-se prin forme armonioase, pline de simbol si sensibilitate, dedicate în întregime vieuirii umane în toate aspectele acesteia.
Muzeul deine , - pe lângã Colecia de sculpturã i graficã Irimescu- i o Galerie de artã cu lucrãri ale unor personalitãi artistice cu prestigiu în arta plasticã naionalã, precum i un spaiu memorial în care artistul a locuit în ultimii ani din viaã.
Prin opera i prin muzeul sãu de la Fãlticeni Ion Irimescu se înscrie în marea artã europeanã a secolului XX, integrând meleagurile natale în circuitul de valori universale, dând Fãlticenilor o aurã de noblee spiritualã, act comparabil cu cel al lui Dante si Michelangelo pentru nemuritoarea lor Florenã.
În afara lucrãrilor donate de artist meleagurilor natale, multe lucrãri ale sale se gãsesc în marile muzee din tarã ( Muzeul Naional de Artã a României, Complexul Naional Muzeu Moldova Iai, Muzeul de Artã din Constana, Muzeul de Artã Vizualã din Galai, Muzeul de Artã din Cluj, etc), în muzee din strãinãtate( National Gallery of Art din Londra, Muzeul în aer liber de la Middelhein-Anvers-Belgia, Biblioteca Ambrozianã din Milano, Muzeul de Artã din Thel-Aviv, etc), în colecii particulare din arã i din strãinãtate.
Întors târziu, în ultimii ani la Fãlticeni, de unde a plecat în tineree , artistul i-a trãit un amurg încãrcat de glorii , pãtruns de aura unei elevate noblei spirituale. La îneles pe Horia Lovinescu, alt fiu ilustru al urbei, care spunea Cã se poate i muri de dorul Fãlticenilorµ.
Numele oraului Fãticeni este legat de aproape 39 de personalitãi ale culturii româneti care s-au nãscut sau au locuit în aceastã urbe. Acest Waimar al Românieiµ este un pãmânt binecuvântat. Turistul rãmâne impresionat de frumuseea zonei geografice(Dumbrava Minunatã, Nada Florilor) i poate trãi o uimitoare experienã.
Oraul-muzeu invitã la o plimbare în care se vor parcurge spaii cu o enormã încãrcãturã de spiritualitate ( Muzeul de Artã µIon Irimescuµ, Muzeul Sadoveanu, Galeria Oamenilor de Seamã, Muzeul ApelorµMihai Bãcescuµ).
Oraul Fãlticeni este situat pe E 85, principala cale de acces spre comorile spirituale ale Bucovinei; i se poate ajunge cu autoturismul, trenul, bicicleta în funcie de locul de plecare(Iai-125 km, Bacãu-120km, Bucureti-425km, Botoani-65 km, Braov-205km, Rãdãui-80km, Gura-Humorului-42km, Siret-64Km).

Muzeul Apelor Mihai Bacescu

Unul din primele muzee din România dedicate Stiintelor Naturii.
Cu o vechime de un secol, Muzeul Apelor Mihai Bacescu oglindeste tezaurul imens al marilor si oceanelor lumii si în acelasi timp activitatea renumitilor cercetatori Emil Racovița, Grigore Antipa, și Ion Boreca.

Peste 700 de exponate din universul marin, daruite de savantul Mihai Bacescu, pot fi vazute aici.

Pe lânga acestea, vizitatorii vor descoperi în salile muzeului comori arheologie, file de istorie, arme vechi, etnografie, numismatica și fotografii de epoca.

Galeria Oamenilor de Seama

Falticeniul a dat nastere unor personalitati cu totul aparte pentru arta, stiinta si cultura româneasca. Cei mai de seama reprezentanti ai generatiilor de aur din trecutul mai îndepartat sau apropiat. Matei Millo, Maria Cantacuzino, Nicu Gane, Nicolae Beldiceanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Nicolae Labiș, Constantin Ciopraga, Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-birlic, Paul Calinescu, sunt doar o parte din cei care au contribuit cu generozitate la tezaurul valorilor românesti.

Numarul lor este covârsitor, însa aici îi amintim si pe Ion Creanga, care a studiat la Scoala de Catiheti din Folticeni, sau de Mihail Sadoveanu - autorul celebrei Dumbrava Minunata, Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraș, Vasile Ciurea si Mihai Bacescu.

Casa Memoriala Mihail Sadoveanu

Aici a locuit o vreme scriitorul, academicianul si omul politic Mihail Sadoveanu.
Autorul operelor Neamul Soimarestilor, Baltagul, Fratii Jderi, Hanu Ancutei, se regasea în linistea si frumusetea locurilor de aici.

Casa a fost construita dupa planurile sale. Aici a locuit scriitorul între anii 1909 și 1918, timp în care a compus aproape 20 de opere. "Ajuns acasa, nu ma gândesc decât sa ma reculeg și sa ma odihnesc", scria Sadoveanu în 1913.

Localitatea Fălticeni