Localitatea Garda de Sus

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Garda de Sus


Obiective turistice în Garda de Sus

Ghetarul de la Scarisoara

Cel mai mare bloc de gheata subteran din lume.

Prima rezervatie naturala din Romania.

Drumul spre pestera porneste din comuna Garda de Sus, situata pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Campeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Garda Seaca pe care se ajunge, dupa aproximativ 1km, la gura Vaii Ordancusa. De aici exista trei variante.

Prima este poteca turistica marcata cu cruce rosie, care mai intai trece prin catrumul Mununa si dupa un traseu de 10 km, ajunge la Pestera Scarisoara.

Cea de a doua varianta este drumul asfaltat de pe valea Ordancusei, de 23 km care duce pana in catunul Ghetar.

Ultima si cea mai noua varianta este pe Valea Garda Seaca, la 2 km de la gura Urdancusei porneste un drum forestier prin Mununa pana la Ghetar lung de 12 km.

Pestera Coiba Mare

Are cel mai mare portal din masivul Bihor si nu numaiare 74m latime si 47m inaltime. Lungimea tuturor galeriilor pesteri insumeaza peste 4447 m


Localizare:
- pe Valea Gardisoara, amonte de satul (catunul) Casa de Piatra
- 15 km din comuna Garda de Sus, mergand pe Valea Garda Seaca

La coborarea spre gura pesterii fiecare cuvant este repetat cu exactitate de pestera ca un bun venit pentru turistul interesat de maretia naturii

Pestera este activa in etajul inferior si prezinta numeroase lacuri, cascade si sifoane

Apele intrate in subteran prin Coiba Mare, respectiv Coiba Mica ies la suprafata prin Izbucul Tauzului situat la cativa kilometrii in aval.

Poate fi vizitata si iarna.

Pestera de Sub Zgurasti

Pestera Zgurasti este o pestera activa, cu doua intrari, aproximativ 5,1 Km lungime si 80 metri adancime si in interior gasiti cel mai mare lac subteran din Romania.
Pestera se afla la o inaltime de 920 metri pe Valea Ordancusei, Coordonatele GPS NU sunt exacte

Izbucul Tăuzului

La baza unui perete stâncos ce se îndreaptă aproape vertical către cer, apa care a intrat circa 2.5 km mai la deal prin imensul portal al peșterii Coiba Mare iese in sfarșit la lumină, prin Izbucul Tăuz.
Accesul catre micul ochi verde de apă este relativ ușor. Din centrul comunei Gârda de Sus se urmează cursul Văii Gârda… până la izbuc. Ce se ascunde sub oglina apei e o altă poveste…
Primele tentative de depășire a izbucului și pătrunderea în acest mare sistem de peșteri, din care mai fac parte și peșterile Coiba Mare și Coiba Mică, au fost făcute in 1982, când scufundatorul maghiar Czako Laszlo, sprijinit de Liviu Vălenaș și Halasi Gábor, reușește să treacă de primul sifon, ajunge intr-un clopot de aer și parcurge și al doilea sifon până la adâncimea de 47 m. Reușește să mai vadă continuarea până la cota de -55 m. Peștera atinge o lungime scufundata de 105m.

Peștera Hodobana

Peștera Hodobana este o peșteră activă, de mari dimensiuni din Munții Bihorului, Apuseni.
După descrierea făcută de Paul Damm și Călin Pop, intrarea peșterii a fost descoperită de F. Păroiu (Focul Viu București) și N. Sasu în luna aprilie a anului 1979, explorându-se atunci doar 25 m din galeria de la intrare. În luna august a aceluiași an, cei doi speologi amintiți, împreună cu Eva Győrfi, parcurg mai multe sute de metri de galerii, atingând prin Puțul Speranței un sifon situat la cota -119, respectiv o strâmtoare severă la +54 în Galeria Coralitelor.
Din septembrie 1979 coordonarea explorărilor este preluată de către Liviu Vălenaș. Alături de Eva Győrfi, el descoperă, cu plecare din baza Puțului Speranței, direcția principală de înaintare spre amonte. Parcurg apoi Sala Dante, urmată de Marile Meandre și se opresc în Sala Mamut, la baza unui perete. Cercetările sunt reluate în luna octombrie a aceluiași an, când L. Vălenaș, Dorel Pop, Horia Mitrofan și Nicolae Sasu descoperă un nou parcurs activ, situat sub Sala Mamut, dar din păcate fără continuare. Este descoperit și un sistem de galerii polietajat, care avea să ofere iarăși continuarea. Cu ocazia Revelionului din 1980, L. Vălenaș, Nicolae și Rodica Stoica-Negulescu și Costică Gagea (cser București), descoperă Marele Râu, unde după un parcurs de 860 m, înaintarea le este oprită în Sala Finală, de către o cascadă înaltă de peste 20 m. În cadrul aceleiași tabere, în colaborare cu numeroși speologi de la cser București, Flacăra Iași și zktj din Polonia, sunt descoperite mai multe rețele laterale dintre care mai importante sunt Canionul Sclavilor, Marele Canion al Vântului și Galeria Dan Nanu.

Pestera Coiba Mare

Are cel mai mare portal din masivul Bihor si nu numaiare 74m latime si 47m inaltime. Lungimea tuturor galeriilor pesteri insumeaza peste 4447 m
Localizare:
- pe Valea Gardisoara, amonte de satul (catunul) Casa de Piatra
- 15 km din comuna Garda de Sus, mergand pe Valea Garda Seaca
La coborarea spre gura pesterii fiecare cuvant este repetat cu exactitate de pestera ca un bun venit pentru turistul interesat de maretia naturii
Pestera este activa in etajul inferior si prezinta numeroase lacuri, cascade si sifoane
Apele intrate in subteran prin Coiba Mare, respectiv Coiba Mica ies la suprafata prin Izbucul Tauzului situat la cativa kilometrii in aval.
Poate fi vizitata si iarna.

Cheile Galbenei

Cheile Galbenei – natura salbatica in cea mai pura forma.
Pereti de stanca gigantici erodati de apa Vaii Galbena in forme spectaculoase. Grote si pesteri ascunse, un rau subteran, Cascada Evantai si Izbucul Galbenei – cateva dintre motivele pentru care merita sa vizitati Cheile Galbenei.
Aventura si adrenalina cu treceri prin tuneluri si catarare pe lanturi.
Traseul Cheilor Galbenii este recomandat turistilor mai experimentati, avand un grad de dificultate mai mare.
Cum ajung la Cheile Galbenei?
Plecand din centrul localitatii Arieseni, urmati drumul pietruit ce trece printre magazine si primarie, urcand pe valea Coblesului prin satul Fata Cristesei pana in satul Cobles. Marcajul turistic ce trebuie urmat este triunghi galben.
Pentru cei care doresc sa mai scurteze din drum, puteti inainta cu masina din Arieseni pana in Cobles iar de la Abc-ul din Cobles urmati in continuare drumul din stanca ce urca pe Valea Gojii iar apoi coboara pe Valea Luncsoarei pana la intrare in Cheile Galbenei. Aceasta portiune a drumului este accesibila oricarei masini pana pe la Cantonul Luncsoara. La intrarea in Chei veti gasi cateva indicatoare turistice si un panou informativ. Prin chei va recomandam sa urmati traseul marcat si amenajat in locurile mai dificile cu lanturi pentru siguranta dumneavoastra.

Cheile Ordâncușii

Cheile Ordancusii sunt usor de vizitat, fiind strabatute de un drum betonat.
Cheile adapostesc numeroase grote si pesteri dintre care cele mai importante sunt Poarta lui Ionele si Ghetarul de sub Zgurasti. Deasemenea in Cheile Ordancusii se gaseste si un pod natural.
Traversand aceste chei puteti ajunge si la binecunoscutul Ghetar de la Scarisoara.

Peisaj pitoresc si stanci impresionante ce merita vizitate fie intr-o scurta plimbare, fie in drum spre Ghetarul Scarisoara. Cheile se intind de-a lungul Vaii Ordancusa pe o lungime de 4 kilometrii. Astfel ca pentru cei care urca la Ghetar cu masina cateva popasuri pentru admirarea peisajului si fotografii sunt binevenite.
Cum ajung la Cheile Ordancusii?
Din Arieseni urmati DN 75 pana in centrul localitatii Garda de sus, iar de acolo faceti stanga iar dupa aproximativ 1 km, la prima intersectie faceti dreapta spre Poarta lui Ionele si Cheile Ordancusii.

Pestera Poarta lui Ionele

Peștera Poarta lui Ionele este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa.Această a fost dovedită de colorările cu fluoresceină facute de speologii clujeni. Este aceiași apă ce trece prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se găsește la 130 m distantă. Colorările cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris în finalul activului din Zgurăști au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legătura dintre ele, dar și viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertin și gururi.
Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel.
Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. Ajungem în galeriaUrmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel.
Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. Ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale.
Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei.

Izbucul Cotetul Dobrestilor

Izbucul de la Cotetul Dobrestilor este situat pe teritoriul comunei Garda de Sus, judetul Alba, in Muntii Bihorului.
Este locul unde apele subterane din pachetele de roci solubile apar la suprafata sub forma unui izvor puternic. In multe cazuri in spatele acestor izbucuri se afla pesteri de marimi variabile, total sau partial inundate. Un caz aparte este izbucul intermitent la care perioadele de curgere alterneaza cu perioade de pauza. Acest fenomen se explica prin prezenta unui bazin de acumulare a apei din baza caruia pleaca o galerie de iesire a apei la suprafata in forma de U intors. Cand nivelul apei trece de nivelul superior al galeriei de evacuare, prin sifonare se goleste intreaga incapere. Urmeaza o pauza necesara umplerii camerei cu apa si fenomenul se repeta.
Izbucul poate fi vizitat in toate anotimpurile, fiind situat langa drumul asfaltat ce duce spre satul Casa de piatra Arieseni.
Apele din platoul Ghetri intra in subteran prin fisurile din calcar, se unesc sub forma unui parau care ies la lumina zilei prin acest izbuc. In perioadele secetoase, de obicei spre sfarsitul verii - prima parte a toamnei se poate se poate intra in prima galerie a pesterii. Periodic se fac explorari ale acestui izbuc de catre scafandri-speologi romani si straini.
Cum ajung la Izbucul Cotetul Dobrestilor?
Pentru a ajunge la pestera plecand din Arieseni urmati DN75 pana in centrul comunei Garda de sus, apoi urmati drumul comunal din stanga circa 2 km pana in apropierea unei podet si a indicatorului spre izbuc. Langa capul de pod exista un spatiu de parcare iar pentru a ajunge la izbuc mai aveti circa 50 de metri urmand paraiasul respectiv. Pe marginea drumului exista un mic indicator si o poarta de lemn, ce se deschide in cararuia ce duce spre Izbucul Cotetul Dobrestilor.

Cascada Pătrăhăițești

Cascada Patrahaitesti este o cadere de ape in 2 trepte, avand peste 14m inaltime. Se afla la poalele Varfului Curcubata Mica din Muntii Apuseni. Cascada este cunoscuta si sub numele de Cascada Bucinis, datorita raului pe care este formata. Veti descoperi frumusetea acestei cascade pe parcursul excursiei noastre din Tara Motilor.Traseul pana la cascada este usor accesibil, o buna parte din el se poate face si auto.
Cei mai multi turisti viziteaza aceasta cascada in perioada de vara din iulie pana prin septembrie, se poate ajunge la cascada chiar si iarna cand zapada este mica.
Cascada merita vizitata si in perioada de primavara si toamna cand datorita topirii zapezilor sau ploilor debitul ei este mult mai mare, deasemenea iarna are un farmec deosebit fiind impodobita de gheata.
Cum ajung la Cascada Patrahaitesti?
Pentru a ajunge la cascada plecand din centrul statiunii turistice Arieseni urmati drumul national spre Vartop circa 1 kilometru pana vedeti un pod de beton pe partea stanga iar langa acesta un mic indicator `Cascada Patrahaitesti 5 kilometri`. De aici urmati drumul forestier lejer si marcajul punct rosu pana in satul Patrahaitesti de unde mai aveti 1,5 kilometri pana la cascada.
Ce pot vizita in apropierea cascadei?
In apropierea cascadei puteti sa vizitati doua muzee - doua ateliere de mestesugarit in care se creaza obiecte de artizanat specifice ciubararitului: tulnice, ciubere, donite, pahare de lemn, sararite, fluiere. Aici puteti sa vedeti cum sunt aceste obiecte si deasemenea puteti invata sa cantati la tulnic. Deasemnea la localnici gasiti produse traditionale specifice tarii motilor: palinca, afinata, dulceata de fructe de padure etc.
Cascada Patrahaitesti se gaseste la poalele Varfului Curcubata Mica, varf pe care il puteti vizita plecand de la cascada. De sus aveti cel mai bun punct de belvedere asupra Tarii motilor cu casele rasfirate prin toate poienile muntilor pana sus pe creste. Acest traseu nu are marcaj turistic.

Groapa Ruginoasa

Groapa Ruginoasa este o ravena uriasa de peste 600 de metri in diametru si 100 de metri adancime, cu rupturi ruginii. S-a prin eroziunea torentiala, extrem de activa a depozitelor de cuartite, fresii si argile rosii. Este o adevarata rana vie in trupul muntelui, eroziunea se extinde si in prezent insa pe o parte a gropii a inceput vegetatia sa creasca datorita pantei mai line. Intre versanti gropii s-au creat vai foarte stramte ce dau un aspect de canion fundului torentului.
La precipitatii, prin el se scurge apa in torent, contribuind la dezvoltarea acestuia. Interiorul Gropii este separat in patru sectoare mari, de catre versanti ingusti si ascutiti ca lama. Suprafata pe care o ocupa este de aproape 20 ha, iar volumul de material erodat pe parcursul timpului se estimeaza la aproximativ 7 milioane de metri cubi.
Aceasta este un renumit si vast fenomen torential, se gaseste la altitudinea de aproximativ 1400 metri in Muntii Padis - Scarisoara (O subdiviziune a Muntilor Bihor), intre varful La Morminti (1430 metri) si Varful Tapul (1475 metri). Pereţii săi înclinaţi, muchiile ascuţite converg spre centrul gropii, unde se află vâlcelul Valea Seacă, cu sectoare de chei, ce pot fi parcurse numai de alpinişti. Dincolo de groapa la 4 km se află Poiana Florilor, iar pereţii albi ce se văd în depărtare sunt Pietrele Galbenei.
Groapa Ruginoasa datorita unicitatii peisajului este o arie protejată de interes național - rezervație naturală de tip geologic - situată în partea sud-estică a județului Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Pietroasa. Face parte din Parcul Natural Apuseni.
Cum ajung la Groapa Ruginoasa?
Din şaua Vârtop pe bandă galbenă. Marcajul începe la 10 minute de şaua Vârtop spre Lunca. În dreptul intrării este amplasat şi un panou. Aici părăsim şoseaua, traversăm pârâul, şi începem urcuşul de 40 de minute. Ajungem într-o poiană, de unde sus în faţa noastră se conturează o şa largă. Ajungem în şa, iar sub noi se vede Groapa Ruginoasa. Drumul de întoarcere este identic cu cel de acces, şi este ultima parte a traseului.
In toamna 2014 a fost refacut traseul ce urca din DN75 pana la Groapa Ruginoasa. S-au facut trepte de lemn si piatra in locurile mai dificile, si balustrade de lemn. Astfel vom putea ajunge mai usor la Groapa Ruginoasa si in anotimpul alb.

Cascada Vârciorog

Cascada Varciorog este situata in Arieseni,in apropierea satului Vamvucesti, la poalele Varfului Piatra Graitoare, intr-o padure de molizi si brazi.
Pentru a ajunge la Cascada Varciorog plecand de la Pensiunea Viorica (centrul statiunii turistice Arieseni), urmati DN75 inspre Vartop 2.5 km, pana la un panou ceva indica sa urmati drumul forestier Varciorog. Pe acest drum, urmand marcajul punct galben mai aveti de mers circa 2,5 km.
Traseul pana la cascada este relativ usor fara urcusuri si coborasuri semnificative. Puteti ajunge la cascada chiar si iarna, daca zapada nu este foarte mare. Deobicei este o carare batatorita prin zapada. Iarna aceasta este in buna parte inghetata.
Perioada propice pentru vizitarea ei este primavara cand debitul raului Varciorog este mare ca urmare a topirii zapezii, iar poienitele de pe langa drumul forestier sunt impodobite cu ghiocei, clopotei si in special branduse. Poieni in care abia ai unde calca printre aceste flori mov. In perioada de vara si la inceputul toamnei, Cascada Varciorog este cel mai mult vizitata de turisti. Tot in aceasta perioada in apropierea cascadei veti gasi afine, zmieura si mure.
Daca ati ajuns pana la Cascada Varciorog si vreti sa mai vedeti ceva interesant, urcati pe poteca din spatele cascadei pana sus la Piatra Graitoare. Veti urca prin padure pe cararile motilor care vin cu animalele la mutaturile din apropierea crestelor. Veti trece pe langa un mic sat de mutaturi si mai apoi dupa un urcus un pic mai greu veti ajunge pana sus pe creasta. Iar de acolo mai aveti de mers aproximativ 15 minute, inspre Varful Bihorul pana la Piatra Graitoare.

Pietrele negre

Via Ferrata provine din limba italiană și s-ar putea traduce exact prin expresia “drum de fier” sau “iron way” în limba engleză. Via Ferrata este de fapt un traseu montan echipat cu șufe metalice, trepte de fier și alte ancore, spre exemplu poduri suspendate sau traverse. Acesta permite turiștilor mai puțin experimentați în alpinism să parcurgă trasee expuse, pereți verticali și să ajungă pe vârfuri în siguranță.Via Ferrata provine din limba italiană și s-ar putea traduce exact prin expresia “drum de fier” sau “iron way” în limba engleză. Via Ferrata este de fapt un traseu montan echipat cu șufe metalice, trepte de fier și alte ancore, spre exemplu poduri suspendate sau traverse. Acesta permite turiștilor mai puțin experimentați în alpinism să parcurgă trasee expuse, pereți verticali și să ajungă pe vârfuri în siguranță.
Pereti de stanca impresionanti, iar de sus de pe stancile golase priveliste de neuitat spre Varful BIhorul.
Cum ajung la Pietrele Negre?
Pentru cei care doresc sa faca o drumetie pana la Pietrele Negre; din Arieseni urmati DN75 pana in satul de vacanta Vartop. De aici pleaca marcajul cruce rosie ce trece pe langa Groapa Ruginoasa si ajunge pana la Pietrele Negre.
Pereti de stanca impresionanti, iar de sus de pe stancile golase priveliste de neuitat spre Varful BIhorul.

Vârful Bihorului

Munții Bihorului sunt o grupă montană a Munțiilor Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali, se impun prin amestecul variat de roci, care genereaza peisaje inedite.
Varful Bihorul (Curcubăta Mare) este cel mai inalt varf din Muntii Apuseni, avand o altitudine de 1849 metri. Datorita acestui fapt aici a fost amplasat un releu de televiziune si telecomunicatii
Varful merita vizitat pentru ca de sus aveti o priveliste spectaculoasa asupra Muntilor Apuseni, Vaii Ariesului in judetul Alba iar in judetul Bihor – in zilele clare – puteti vedea pana in orasul Stei (fostul Petru Groza) la 40 kilometri distanta.
Un alt motiv pentru care merita sa urcati pe Bihorul este pentru a explora 2 etaje de vegetatie: ce a paduri de brad si molid si golul alpin. Fiecare dintre acestea avand vegetatie specifica aparte cu plante adaptate la mediul de viata. Padurile si mai ales poienile si luminisurile acestora vin cu binecunoscutele fructe de padure si ciperci de care drumetul se poate bucura de vara pana toamna tarziu. Primele fructe pe care o sa le intalniti sunt fragutele, apoi afinele negre, zmieura, afinele rosii si toamna tarziu murele negre.
Plecand din centrul statiunii turistice Arieseni diferenta de nivel fata de Varful Bihorul este de 900 metri. Astfel este destul de mult de urcat – un motiv in plus sa faceti popasuri la fructe de padure si pentru a admira peisajul si a face fotografii.
In mijlocul verii de la jumatatea lunii mai pana spre sfarsitul lunii august sus pe creasta intalniti herghelii de cai. Caii motilor ce au fost adusi aici la pasunat pana motii termina de cosit si de adunat fanul de prin toate fanetele din poienile muntilor.
Ski de tura iarna.

Ghețarul Vârtop

Peștera Ghețarul de la Vârtop este cunoscută și apare sub mai multe denumiri Peștera Minunată sau Ghețarul de la Casa de Piatră și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România.
Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile care se formează în zonele carstice.
Pestera Ghetarul Vartop este situata pe teritoriul comunei Arieseni, din judetul Alba. Ca sa ajungeti la ea insa, drumul trece prin comuna invecinata, Garda de Sus. In chiar centrul Gardei de Sus, este un panou mare cu informatii turistice despre traseele care pot fi urmate din acel punct. Acolo ne-am oprit si noi, ca sa ne dumerim pe unde s-o luam. Traseul este in mare parte acelasi pe care l-am urmat si pentru a ajunge la alte pesteri din zona, cum ar fi Pestera Scarisoara si Pestera Poarta lui Ionete. La un moment dat insa, drumurile se despart.
Drumul nu este asfaltat decat in prima parte si trebuie sa tineti cont ca veti avea de parcurs cam 10-12 km pana la punctul unde incepe urcusul pe munte, din care probabil in jur de 8 km pe drum neasfaltat. Este totusi practicabil, avand in vedere ca noi am fost cu masina normala, dar luati in calcul faptul ca veti merge foarte, foarte incet ca sa ocoliti gropile,
Aceasta pestera este situata in muntii Bihor, in apropierea catunului Casa de Piatra,pe malul sting al vaii Garda Seaca.
Acest catun este legat de comuna Garda pritr-un drum forestier lung de 12km. El isi rasfira casele intr-o poiana larga, care se desfasoara in panta domoala in dreapta drumului(cum urcam) si care este flancata in latura din amonte de un perete prelung de stinca, aflat la originea numelui dat acestei pitoresti asezari motesti.
Pestera are intrarea, la o altitudine de aproximativ 1200m, inchisa de o poarta metalica ce o apara de posibile acte barbare. Vizitarea este permisa numai cu ghidul care locuieste in apropiere.
Numele de `ghetar` dat acestei pesteri nu are aceeasi semnificatie ca in cazul `Ghetarului de la Scarisoara`, deoarece aici nu este vorba decit de zapada ce dainuie mai mult timp decit cea de la exterior, in zona de la intrare.
Pestera are o lungime de 300 de metri; intrarea de 15 m lungime si 5 m inaltime, duce in mod descendent spre mai multe sali , fiecare dintre ele impodobite cu elemente specifice:
- `Sala Ghetarului` de 70 m in care se afla un bloc de gheata de 1600 mc
- `Sala Domului`, in care se poate admira un dom din montmilh, festonat cu gururi, precum si interesante draperii pe tavan.
- `Sala Minunilor`, denumită astfel datorită diversitătii speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc
- `Sala Mare` in care se pot observa domuri stalagmitice si numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc si cristale de calcit.
Intrarea in Peșteră,este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în `Sala Ghețarului`, de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în `Sala Domului`, în care se poate admira un dom din montmilch,festonat cu gururi, precum și draperii interesante pe tavan. De aici se intră în `Sala Minunilor`, denumită astfel datorită diversității speleotemelor prezente: stalactite,stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc. Din această sală se urcă spre `Sala Mare`, cu o lungime de peste 100 metri.
Aici se găsesc domuri stalagmitice și numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc[9] și cristale de calcit. Importanța peșterii rezidă mai ales în bogăția formațiunilor de depunere calcitică, foarte variate ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită conservării podoabelor.

Cetățiile Ponorului

Numele de „Cetăţi ale Ponorului” se refera, în primul rând la ceea ce s-ar putea considera ca fiind sectorul de suprafaţă al unui fenomen carstic.Este vorba de un ansamblu de trei mari circuri calcaroase, denumite „doline”. Dintre acestea dolina centrala reprezintă închiderea în fund de sac a Văii Cetăţilor.
Albia acestei vai, ia sfârşit la baza unui perete de peste 150 m înălţime.După un traseu subteran încă neexplorat de speologi, dar marcat cu trasori de hidrologie, pârâul reapare în Izbucul din Poiana Ponor. In acest loc, calcarele şi dolomitele triasice cedează locul calcarelor jurasice.
În capătul poliei din Poiana Ponor, pârâul dispare înghiţit de sorburi. El reapare abia sub portalul Cetăţilor Ponorului, unde o puternică falie, scoate drenajul la zi.
In acest perete este decupat un portal care copleseste de cele mai multe ori privitorul. Portalul are o inaltime de 70m. Pestera mai are o a doua intrare, prin dolina 2.Este considerat într-o justificată unanimitate cel mai grandios fenomen carstic al României. Cetăţile Ponorului reprezintă, evident obiectivul de maxim interes din zona Padişului. Este una dintre cele mai importante pesteri ale Romaniei.
Cursul de apa care a acest grandios fenomen carstic isi are originea in apa captata din zona catunului Padis. Firul pârâului Trânghieşti, după câteva sute de metri, intâlneste roci calcaroase triasice si dispare într-un ponor.
Cetăţile Ponorului cel mai mare complex carstic din România numit Everestul speologiei românesti sunt situate în Parcul Natural Apuseni la capătul aval al Văii Cetății, fiind punctul cel mai coborât al întregului bazin închis Padiș – Cetățile Ponorului (950 metri).
Peștera este ă dintr-o galerie unica de peste 2000 metri lungime, de dimensiuni considerabile, străbătută de un râu cu debit mare ( unul dintre cele mai puternice râuri subterane din țară ).
Două sunt resursele atractive ale Cetăţilor Ponorului şi avem în vedere grandoarea ieşită din comun a cavernamentului şi râul subteran ce străbate peştera până la sorbul final.Dimensiunea golului este anticipată de măreţia portalului (circa 70 m înălţime) sculptat sub forma unei ferestre uriaşe într-un perete vertical de peste 100 m. În zona intrării debuşează, alcătuind porţi de acces secundare, cele două circuri laterale (dolinele 2 şi 3) şi, împreună cu ele, lumina zilei ce încearcă să se insinueze în noaptea densă a lumii sub­terane. Peştera continuă cu o galerie unică, uşor meandrată, având lăţimi de 15-25 m şi înălţimi greu de estimat, cele mai puternice fascicole de lumină atingând rareori plafonul ridicat curent la 70-100 m deasupra albiei râului. De altfel, peretele de 110 m, escaladat la extremitatea profundă a cavităţii, reprezintă un reper pentru dimensiunile ei deosebite.
Râul subteran, unul dintre cele mai bogate în debit şi mai năvalnice din carstul românesc, adaugă peşterii un farmec inestimabil prin salba celor 14 la­curi sau a numeroaselor repezişuri şi cascade. Acelşi râu, prin colectorul său şi prin creşterile bruşte ale nivelului apelor, se transformă în principalul factor de risc, imposibil de ocolit sau neglijat în cazul demarării acţiunilor de amenajare.
Morfologia peşterii este dominată de prezenţa formelor de coroziune-eroziune (linguriţa de coroziune, lapiezuri subterane, terase, septe, marmite). Concreţiunile simt rare, detaşându-se, totuşi, acele stalagmite arenacee, provenite din depunerea carbonatului de calcar în pâlniile săpate în nisipul albiei de către apa de picurare. Stalagmitele “inverse” din Cetăţile Ponorului sunt printre cele mai frumoase din ţară.

Peștera Portiile Bihorului

Pestera Portile Bihorului muschi verde, portal gigantic si o fereastra spre cer.
Portal de 17 metri inaltime ascuns in padurea de foioase.
Un mic paraias ce iese din imensa deschizatura si mult muschi verde in fata intrarii.
O cascada de 4 metri inaltime, care in perioadele secetoase este seaca.
Cum ajung la Pestera Portile Bihorului?
Pestera se gaseste langa statiunea turistica Arieseni, in satul Baita - oras Nucet.
Pentru a ajunge la pestera plecand din Arieseni urmati DN75 spre Stei pana la cantonul de la drumuri (17 km) - o constructie langa drum - in mijlocul padurii pe partea stanga. Acolo se gaseste si un mic indicator `Portile Bihorului`. Traseul este marcat cu triunghi rosu. Coborati in spatele constructiilor si din partea dreapta a acestora este un drum forestier pe care il urmati pana in vale. Apoi urmati valea si drumul ce duce la cariera de piatra pana in dreptul unei constructii in paragina, treceti pe langa aceasta in padure si dupa paraias ajungeti la Portile Bihorului.
Un horn de 30 de metrii inaltime prin care se vad cerul si copacii de pe marginea avenului. Peștera Porțile Bihorului este un aven spectaculos care s-a prin prăbușire în Munții Bihorului pe valea Coșuri, afluent de dreapta al Crișului Negru.
După câteva urcușuri prin pădurea deasă de foioase poteca se continuă pe malul drept al Văii Coșuri, în amunte ne apare brusc un perete înalt de calcar ce barează valea. El este spart, de un mare portal de formă ovală de 12 m lățime și 8 m înălțime.
Suntem la Peștera Porțile Bihorului, o formațiune carstică grandioasă. Pătrunzând pe sub portal ajungem după 17 m la o săritoare înaltă de 4 m care se poate escalada pe timp de secetă (Pe timp ploios se formează o cascadă puternica, motiv pentru care nu este indicat pătrunderea în peșteră).
După escaladarea porțiunii, pătrundem într-o incintă circulară de 7 m diametru, unde ajungem la a doua poartă a Bihorului, vom vedea un horn și puțin la dreapta fundul avenului circular de 13 m diametru, cu pereți înalți de 30 m. Fundul avenului este ocupat de un mare con de pământ, frunze uscate, crengi și bușteni căzuți de sus de pe buza avenului.
Apa iese din dreapta, dintr-o gură joasă de galerie, care la ape scăzute este seacă și poate fi vizitată pe circa 20 m, galeria se termină într-o săliță cu puț adânc umplut cu apă.

Telescaunul de la Vârtop

Telescaunul de la Vartop este o instalatie moderna de transport pe cablu - un telescaun debraiabil cu 46 de scaune de catre 4 locuri; cu o capacitate de transport de 1400 de persoane pe ora.
Statia de imbarcare este situata la o altitudine de 1189 metri, iar statia de debarcare la 1445 metri astfel diferenta de nivel a partiilor este de 256 metri; cu o lungime a instalatiei de 1108 metri. Viteza de deplasare a telescaunelor este de 5 metri pe secunda astfel ca o urcare se efectueaza in 3 minute si 41 de secunte.
Pentru pasionatii de ski si snowboard exista 2 posibilitati de coborare: partia rosie si partia neagra pentru skiorii avansati.
In caz de defectiuni tehnice, telescaunul se poate pune in functionare cu un motor diesel astfel ca nu exista pericolul de a ramane suspendati in aer.
Plecand din statia de sus a telescaunului se pot face drumetii pe creasta:
traseul de creasta: telescaun - Cornul Berbecului - Piatra Graitoare - Varful BIhorul - Varful Varful Taul Mare - Varful Curcubata Mica - Cascada Patrahaitesti - Muzeu Patrahaitesti- Arieseni
traseu mai scurt cu coborare la cascada varciorog: telescaun - Piatra Graitoare - Cascada Varciorog - Arieseni
Motivul pentru care acest telescaun poarta numele varfului din apropiere este acela ca in proiectul initial se dorea construirea a doua telescaune care sa faca legatura dintre Vartop si Varful Piatra Graitoare. Deocamdata este construit doar primul telescaun si se asteapta finantarea pentru continuarea proiectului cu cel de-al doilea.
Cum ajung la Telescunul Piatra Graitoare ?
Telescaunul se afla la granita dintre judetele Alba si Bihor, in satul de vacanta Vartop-Nucet, la 10 kilometri de statiunea turistica Arieseni. Pentru a ajunge la telescaun venind din Arieseni urmati DN75 inspre Vartop, dupa ce treceti in judetul Bihor pe partea stanga o sa vedeti o mica bisericuta,urmati drumul ce trece pe langa aceasta bisericuta inca 400 de metri si veti ajunge la baza partiilor deservite de telescaun.

Pârtiile de la Vârtop

Unul dintre cele mai renumite domenii schiabile din aceasta zona geografica este Vartop-Arieseni, domeniu situat la limita judetelor Alba si Bihor. Aici, schiorii au la dispozitie 3 partii deservite de un teleferic de tip Telescaun debraibail cu 4 locuri, ce traverseaza o distanta de 1095 de metri la o diferenta de nivel de 250 de metri si cu o capacitate de 1400 de persoane pe ora. Partia 1 are o lungime de 1400 de metri, latime de 60 de metri si grad de dificultate medie. Partia 2 masoara o lungime de 1100 de metri, o latime de 50 de metri si este considerata a avea gradul de dificultate dificil, fiind astfel recomandata doar schiorilor experimentati. Partia 3 este cea mai usoara, aceasta masurand lungimea de 1800 de metri si latimea de 40 de metri.
Domeniul schiabil Vartop-Arieseni este prevazut cu nocturna, dispune de 137 de locuri de parcare, iar zona din jurul sau are o sumedenie de vile si pensiuni cu o capacitate de circa 500 de locuri de cazare. Informatii despre preturile si conditiile acestora poti gasi aici!

Peśtera Urșilor

Peştera a fost descoperită la 17 septembrie 1975 accidental, când în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chişcău, s-a o spărtură, prin care a intrat pentru prima dată om în peşteră.
Spărtura a fost imediat închisă, iar după explorare o parte a peşterii a fost amenajată şi electrificată. Astfel la data de 14 iulie 1980 peştera a fost deschisă publicului. Are o lungime de 1,5 km, din care 521 m au fost declaraţi rezervaţie ştiinţifică. Nivelul superior în lungime de 488 m a fost deschis circulaţiei turistice, acolo pot fi admirate formaţiunile carstice, care au făcut peştera cunoscută în toată lumea.
Aici sunt 3 galerii: cea a Urşilor, galeria Emil Racoviţă si Galeria Lumânărilor, şi 4 săli: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor. Vizitarea peşterii începe cu galeria urşilor unde au fost găsite resturi scheletice ale ursului de cavernă (Ursus Spelaeus) dispărut de pe suprafaţa pământului de mai bine de 15000 de ani. Peştera Urşilor primeşte anual peste 200.000 de vizitatori
Căi de acces: Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 în comuna Sudrigiu, pe DJ-763, 16km satul Chişcău.
Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă - Ursus spelaeus - care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră. La intrarea în peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei.
Cu o lungime de peste 1.500 m, peștera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turiști, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice.

Activități de agrement în Garda de Sus

Excursii cu Jeep-uri si ATV-uri

Excursiile au o durata diferita( de la 2 ore la o zi intreaga ) in functie de obiectivele pe care ne propunem sa le vizitam.

Fiecare excursie implica bineinteles si drumetie cu diferite grade de dificultate.

Tarifele sunt 20 - 100 lei /persoana.

Atractia este irezistibila, atuul principal fiind salbaticia( in sensul bun ) care inca o gasiti in aceasta zona.

    Date de contact:
  • Nume: Bota Calin
  • Telefon: 0763 605 797
  • Email: apusenitour@yahoo.com
  • Web: www.apusenitour.ro

Poze imprejurimi Garda de Sus

Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus Garda de Sus

Vezi toate unitatile de cazare din Garda de Sus