Localitatea Cerasu

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Cerasu



Cerasu este o localitate in judetul Prahova, Muntenia, Romania.



 



Date generale



 



Comuna Cerasu este situata in partea de Nord Vest a judetului
Prahova, la 45 km de Ploiesti, pe Valea Drajnei si a Drajnutei si are ca
vecini: la N judetul Buzau si Brasov, la S  comunele Drajna si Izvoarele; la
V comuna Maneciu, la E  comunele Starchiojd si Posesti. Cerasu este o asezare
submontana inconjurata de culmi si piscuri muntoase ca: Varful lui Crai, Clabucetul,
Leurdeanul, Caprioru si Chimniti.



 



Cu toate ca localitatea Cerasu dispune de resurse financiare
modeste, prin eforturi proprii si cu spijinul fondurilor judetene apar an de
an, infaptuiri noi. Printre acestea pot fi amintite: imbunatatirea
infrastructurii prin impietruirea, asfaltarea si modernizarea mai multor artere
de circulatie; captarea de surse de apa potabila (fie si provizorii) pana la
finalizarea investitiei .Alimentare cu apa a comunei Cerasu, din sursa Statie
de Tratare Maneciu; telefonizarea intregii localitati cu linii si pentru iesire
pe international si internet; incalzirea centrala a tuturor unitatilor scolare;
televiziune prin cablu si dezvoltarea comertului.



 



Obiceiuri si traditii



 



Anual se organizeaza la Cerasu serbari populare si
festivaluri folclorice:



 



    - 25 februarie - 1
martie Martisoare muzicale  spectacole folclorice dedicate sosirii primaverii
si zilei Martisorului;



    - 7 - 8 martie De ziua ta  spectacole dedicate mamelor, sotiilor si prietenelor organizate
de Ziua Femeii;



    - 15 mai - Pe-un
picior de Plai, pe-o gura de rai serbare munteneasca cu ocazia urcarii oilor
la munte;



    - 20 mai  Inaltarea
Domnului  Ziua Eroilor - depunere de coroane la Monumentul Eroilor din comuna,
urmate de serbari organizate de scoli si Caminul Cultural;



    - 1 iulie  Ziua
Copilului;



    - 6 august 
Columna pentru nemurire omagiu eroilor cazuti pentru intregirea neamului 
slujba religioasa si serbare munteneasca la Cimitirul de la Tabla Butii;



    - 26 octombrie - Targul
anual, loc de prezentare a produselor animaliere, agricole si de artizanat 
spectacol artistic al caminului cultural;



    - 25 - 31
decembrie - Bucurosi de oaspeti festival zonal de colinde cu participarea
grupurilor din comunele vecine;



    - Ziua Recoltei se
sarbatoreste in luna octombrie cand se acorda titlul Cel mai bun gospodar si de
Cetatean de onoare al comunei.

Obiective turistice în Cerasu

Cetatea Tabla Butii

Ruinele cetati de la Tabla Butii sunt amplasate pe una dintre crestele care unesc muntii Ciucasului si cei ai Siriului, la o altitudine de 1300 metrii.
Pana la anul 1789 pe Valea Prahovei, mai sus de Posada, nu trecea decat o biata poteca de cai, nici macar un drum de caruta. Trecerea peste munti se facea pe vechiul drum roman pe la Vf. lui Crai, numit si Drumul mare de pe plai.
Drumul intra in munte dinspre Transilvania pe cursul superior al Buzaului, pe la Vama Buzaului si Paraul Fetei (Izv. Buzaului), urca in Pasul Tabla Butii, continua spre S pe Culmea M.Tataru, pe sub Vf. lui Crai si cobora la Cerasu , pe V. Drajnei , pentru a ajunge la Valenii de Munte si in cele din urma la Ploiesti.

Cimitirul Tabla Butii

6 august – “Columna pentru nemurire” – omagiu eroilor cazuti pentru intregirea neamului – slujba religioasa si serbare munteneasca la Cimitirul de la Tabla Buti.
Dupa terminarea razboiului, la Tabla Butii, eroii au parte de pretuirea meritata a supravietuitorilor si se amenajeaza cimitirul ingradit si ingrijit de satele vecine.
De comun acord organele civile si militare au stabilit ca zi de comemorare a jertfei acestor eroi ziua de 6 august.
Festivitatile de la 6 august organizate de Comuna Cerasu, sunt deosebit de apreciate in zona, prin amploarea lor si pretuirea pe care o arata organele civile, militare si religioase.
Pe plaiurile de la Tabla Butii, se aduna multime de norod chiar cu o zi inainte; stau in corturi si sub cerul liber, insufletiti de o puternica traire de recunostinta si mandrie pentru a participa la festivitati.

Manastirea Zamfira

Manastirea este situata in lunca din stanga raului Teleajan, pe soseaua paralela cu DN1A, la aproximativ 15km de Ploiesti. Din punct de vedere administrativ-teritorial se localizeaza pe raza comunei Lipanesti, in imediata apropiere a satului Zamfira.
Complexul monahal Zamfira cuprinde doua biserici: biserica veche (numita si biserica mica) situata in cimitir si biserica mare, situata chiar in incinta.
Dupa cum reiese din pisania vechii biserici, ea a fost construita in timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat intre anii 1721-1743 la initiativa Zamfirei Apostoli, vaduva bogatului comerciant Manoil (Mano) Apostoli. Dupa moartea Zamfirei sarcina terminarii lucrarilor ii revine norei acesteia Smaranda, fiica agai Ion Balaceanu si nepoata voievodului Serban Cantacuzino, vaduva si ea la acea data. Nu se cunoaste inca numele niciunuia dintre mesterii care au lucrat aceasta ctitorie a Zamfirei si a Smarandei.

Manastirea Suzana

Situata pe valea Teleajenului, la 40 de kilometri de Valenii de Munte – 14 km de Maneciu, intro fermecatoare pozitie naturala, Manastirea Suzana constitue un monument al spiritualitatii si al artei.
Despre manastire Alexandru Vlahuta scria in 1908: “Suzana este asezata intr-o poiana frumoasa, pe o frunte de damb, sub care se asvarl in Teleajen paraul Stanca din dreapta si Epurasul din stanga”.
Acestea unindu-se in fata manastirii, alcatuiesc aici o cruce de unde pornesc la vale intr-un singur curs.
In 1740 a fost ridicata de o credincioasa din Sacele-Brasov, cu numele Suzana Arsicu, o biserica din barne. Dupa 100 de ani, bisericuta de lemn ce purta hramul Sf. Ierarh Nicolae, din cauza intemperiilor, a devenit inpracticabila si a fost inlocuita in 1840 cu alta biserica, construita din piatra cu ajutorul PS episcop Chesarie al Buzaului si al credinciosilor, avand ca stareta, maica Suzana Albulet. Dar aceasta n-a durat decat 40 ani, ruinandu-se in urma cutremurului din 1838.
Cu binecuvantarea Prea Sfintitului Mitropolit Primat D. D. Calinic si cu ajutorul credinciosilor Frangulea, Perlea N., D. Pitis si al altora, precum si al guvernului din acea vreme, in 1880 incepe constructia din zid a actualei biserici (a doua de la infiintarea manastirii) stareta fiind maica Natalia Perlea, matusa marelui compozitor si dirijor Ionel Perlea.
Constructia s-a terminat in ziua de 25 iulie 1882, avand hramul “Sf. Ierarh Nicolae”, dupa cum arata pisania. Manastirea mai are o bisericuta – Paraclisul – construita in 1911, pe vremea maicii starete Tomaida Perlea, cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului.

Manastirea Crasna

Primele dovezi ale existentei manastirii sunt facute printr-un act de donatie din 1745, in care se arata ca aici era un schit de calugari avand o biserica de lemn.
Zidirea actualei biserici a inceput in anul 1824, ctitorita de postelnicul Constantin Potlogea, ca biserica de mir pentru satul Bajenari, unde se refugiasera locuitorii din imprejurimi dupa 1821, din cauza navalirii turcilor.
In 1828, cand s-a facut sfintirea bisericii, episcopul Chesarie al Buzaului a sugerat reinfiintarea obstei monahale.
Primul staret a fost chiar ctitorul Constantin Potlogea, calugarit cu numele de Chelasie.
Pictura a fost terminata in anul 1834. In anul 1864, manastirea decade, numarul monahilor se reduce.
In 1920, cand mai avea un singur calugar, manastirea a fost jefuita de ocnasii de la Slanic.
Din 1964 schitul a inceput sa se refaca, gratie staretilor Nicodim, Ghedeon si Galaction.
Prea Sfintitul Galaction este acum Episcopul Teleormanului si Alexandriei. In 1983, s-a facut renovarea bisericii, iar 1991-1992, prin purtarea de grija a Prea Fericitului Patriarh Teoctist, a fost restaurata pictura.
Nu are colectie muzeala, insa vizitatorul va admira frumoasa catapeteasma, lucrata la Viena, acoperita cu foita de aur, si doua icoane de Irineu Protcenco. Schitul se afla in padure, intr-un loc deosebit de frumos si linistit.

Manastirea Ciolanu

Manastirea Ciolanu este localizata la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru, pe drumul local direct prin Vernesti, si la aproximativ 45 de kilometri daca se ocoleste pe soseaua principala prin Buzau.
Ca reper pe harti se poate lua localitatea Magura, manastirea fiind plasata in imediata vecinatate (peste drum) a Taberei de Sculptura de la Magura.
Aceasta manastire este singura dintre asezarile monahale aflate in judetului Buzau atestata documentar inca din secolul al XVI-lea.
Are doua biserici, situate la o distanta de 100 de metri intre ele. Aici exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vesminte religioase.
Dupa traditie, manastirea ar fi fost ctitorita de Doamna Neaga la anul 1590, desi alte izvoare indica drept ctitori, la anul 1568, pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu si Dragomir Sorescu din Vernesti.
Cladirea bisericii din vale dateaza din 1828, fiind cladita de episcopul Chesarie al Buzaului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesanta. Intrarea sobra, impozanta, casutele care formeaza incinta manastirii, biserica mare si cimitirul in miniatura si linistea formeaza un tot unitar.
Numele acesta de Ciolanu vine, cel mai probabil, de la oasele unor sihastri care au fost descoperite in aceasta poiana. Se pare ca aici si-au gasit refugiul cativa calugari scapati din Bizantul care fusese ocupat de turci, in secolul al XV-lea.
Chiar langa manastire, pe terenurile acesteia, a functionat, in ultimele decenii ale secolului XX, tabara de sculptura de la Magura.

Slanic Prahova

Statiune balneoclimaterica, centru al sarii incluzand Muntele de Sare unic in lume si cea mai mare salina din Europa, oras inconjurat de peisaje pitoresti si dispunand de conditii de tratament si divertisment variate, Slanic Prahova este locul ideal pentru petrecerea vacantei.
Frumusetea distincta a cadrului natural limitrof, particularitatile climatului local determinate de asezarea in vatra unui bazin depresionar si nu departe de ultimele culmi montane si prezenta unor obiective turistice remarcabile prin dimensiuni si spectacular si a unor baze de tratament recunoscute, sunt premizele pentru un sejur placut, linistit si odihnitor.
Indicatii terapeutice
Afectiuni reumatismale degenerative ale aparatului locomotor, afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor, afectiuni respiratorii cronice infectioase si alergice (rinosinuzite, faringoamigdalite, bronsite cronice, astm bronsic), afectiuni ginecologice cronice, afectiuni cardiovasculare periferice, afectiuni dermatologice.
Începuturile sunt legate de spatarul Mihai Cantacuzino, care dându-si seama ca în regiunea Slanic Prahova exista un zacamânt de sare si vrând sa deschida o mina, a cumparat în 1685 si 1694 mosia Slanic.
Prima exploatare s-a deschis în anul 1688 pe Valea Verde, iar între anii 1689-1691, spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. În anul 1713 spatarul Cantacuzino doneaza mosia sa din Slanic împreuna cu ocnele de sare Manastirii Coltea din Bucuresti.

Tabara de Sculptura Magura

Pe DN10 catre Buzau, se afla Magura Buzaului, localitate cunoscuta si apreciata de turistii romani pentru manastirea de calugari, Ciolanul (1590) si nu mai putin renumita tabara de sculptura.
Situata in aer liber, totul se desfasoara pe cateva hectare, peste dealuri si ascuns prin padure. Aici puteti admira peste 250 de lucrari in piatra realizate in perioada 1970-1986 de catre studenti si absolventi ai Academiei de Arte din Bucuresti, precum si elevi la liceele de arte.
Tabara este gestionata de Muzeul de Istorie Judetean Buzau, restaurarea ei a inceput undeva prin iulie 2007. Echipa de restaurare a fost coordonata de directorul adjunct al Muzeului de Istorie Judetean, Ana Dicu si consilierul artistic, Emil Pricopescu.
Important este intregul peisaj, energia pe care o emana fiecare lucrare, intregul concept care a stat la baza acestei tabere de sculptura.

Cetatea La Ciuga

In “Buletinul Societati Regale de Geografie”, Ecaterina Zaharescu pomeneste de insemnatatea cai militare romane care merge pe Valea Drajnei, prin Slon si din vestigile castrului roman de la Slon, descoperit de Cezar Boliac in 1869.
Cercetarile intreprinse pe aceste meleaguri au dus la identificarea sigura a doua cetati. Pe dealul ”La Ciuga” se afla urmele unei cetati de lemn datand de la sfarsitul sec VI si inceputul sec IX.
Aceasta prima cetate este suprapusa de o alta construita si datata la sfarsitul sec IX si inceputul sec. X, peste aceasta, find construita o a treia cetate din piatra.
De altfel, printre localnici circula legenda ca aici ar fi ingropata o comoara constand in monede si obiecte din aur. Zeci sau sute de localnici cu ani in urma, au scormonit pamantul din acest deal, convinsi mai mult sau mai putin ca vor fi norocosi sa dea de comoara ce se vehiculeaza ca ar fi aici, fara insa a se gasi ceva.
Se spune ca in anumite nopti din zilele lunilor septembrie si octombrie pe acest deal apare o flacara misterioasa care ar desemna locul unde se afla ascunsa comoara, de altfel, sateni mai denumesc dealul si “La Comoara”.

Poze imprejurimi Cerasu

Cerasu Cerasu

Vezi toate unitatile de cazare din Cerasu