Obiective turistice în Cornești

Biserica Ortodoxă din lemn, localitatea Tioltiur sec. XVIII-LEA

Biserica ortodoxă de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este o așezare stăveche.
Situată la Est la 22 de km. De orașul Gherla, având la Nord satul Pruneni, la Sud satul Lujerdiu, la Vest satul Stoiana, la distanță de 12 km. De artera principală de circulație Cluj Napoca – Baia Mare. În anul 1879 cele 60 de familii din vatra satului existente, doritori de a avea lăcașul lor de închinare, au cumpărat din jertfelnicia lor bisericuța veche din lemn aflată în parohia ortodoxă din Sic, județul Cluj. Pe locul unde au așezat credincioșii biserica adusă cu carele, bătrânii mărturisesc că a existat o alta biserică mică construită din nuiele tencuită cu pământ și pleavă de grâu.
În această micuță biserică din lemn, care este situată pe deal în cimitir la marginea satului unde găsești o priveliste superbă și auzi cântatul ciocârliilor s-a slujit până în anul 1969, iar în anul 1980 s-a efectuat o reparație capitală din jertfelnicia credincioșilor, iar în anul 2014 s-a donat 130 de icoane-litografii pentru monumentul istoric cu care se mândresc sătenii localității.

Biserica Ortodoxă ctitorită de Mihai Viteazu sec.XVI- lea

Biserica Ortodoxă (Biserica Voievodală) din localitatea Lujerdiu ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, purtând Hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”.
Un eveniment istoric care a lăsat urme în Comuna Cornești este legat de numele unui vestit domnitor ale cărei realizări au fost apreciate și de marele istoric Nicolae Bălcescu „Voi arăta acele lupte uriașe pentru libertatea și unitatea naționala pe care românii , supt povața celui mai vestit și mai mare din voievozii lor , încheiară veacul al XVI-lea.” Aici este vorba despre domnitorul Mihai Viteazul, cel care și-a legat numele de cele trei țări românești: Țara Românească, Moldova și Ardealul.
În legăturile sale cu Transilvania și-a legat numele de satul Lujerdiu, din comuna Cornești unde pe coasta dealului se afla o bisericuță veche de patru veacuri. Sătenii știu că lăcașul care străjuiește vatra satului este al “ domnului Mihai “, iar istoricii, confirmă biserica din Lujerdiu, fiind singura ctitorită de voievodul Mihai Viteazul în nordul Ardealului.
Istoricul:
În analele parohiei de la Lujerdiu există un istoric prezentat și citat cu mândrie de către fiecare preot care ajunge să slujească aici. În preajma anului 1600. Lujerdiul avea numai 40 de familii.
Casele erau ridicate în vârful unei coline , să nu dea peste ele inundații frecvente ale părăului cu acelaș nume. Iar istoria spune că în 1596, la vizita lui Mihai Viteazu la Balgrad ( Alba Iulia), voievodul transilvan Sigismund Bathory i-a dăruit un castel și mai multe sate din comuna Dăbâca. Satul Lujerdiu i-a fost oferit după ce îi fusese retras din stăpânire unui grof pe nume Alexandru Kendi vinovat de infidelitate fată de coroana lui Sigismund. Iar “Cand o vinit victorios Mihai dintr-o bataie cu turcii, atunce o tras cu arcul si unde o pticat sajata , acolo o fo’sa faca biserica. Si așa era tradiția , dacă să câstiga o batalie , să făce o biserică”, spune bătrânul sătean Nichita Astilean, în vârsă de 81 de ani care a lucrat la refacerea bisericii părăginite și a fost ani la rând prim-curator în sat.
Biserica este din piatră deși pe vremea aceea erau toate bisericile construite din lemn pentru că pe vremea aceea nu le era permis românilor să facă decât biserici din lemn spune preotul paroh Cristian Toderici. Preotul povestește că în 1684 un incendiu a mistuit biserica, iar lăcașul a fost refăcut de un „bazili maister”care și-a și încrustat numele deasupra intrării „Sunt unele teorii care spun că biserica nu a fost construită de Mihai propriu-zis, ci de niște îngrijitori de cai din oastea sa, care rămăseseră aici. Sunt alții care contestă în totalitate existenta unei legături a zidirii cu voievodul”, spune preotul Toderici. El insista asupra faptului că atât hramul bisericii (Sfântul Mihail și Gavriil), cât și o scrisoare din epoca susțin teza ctitoriei.
Este o scrisoare din 25 octombrie 1764 în care Adam Teleki scria că pe pământul lui exista o biserică a voievodului Marius Porumb. O legendă modernă care circulă prin sat și prin împrejurimi este aceea că în 1959, când sătenii s-au mobilizat la recondiționarea așezământului, sub altar, la câțiva metri în pământ, s-au găsit niște rămășițe umane. Se pare că oasele și craniile erau mult mai mari decât cele ale unui om normal. „Oamenii spun ca ar fi fost niște soldați îngropați acolo, tot din perioada medievală”.

Biserica Reformata – Tiocu de Jos, sec. XIV- XVIII-lea

Ansamblul Biserii Reformate sec. XIV-xviii lea
Biserica Reformată sevc. XIV -lea
Clopotnița Bisericii Reformate sec. Xviii – XIX În documente istorice prima dată este pomenit în 1392 ca Alsotewk, apoi în 1406 Alsow-Theuk.
În 1480 este construită biserica din piatră. Data construcției este confirmat și de stilul bisericii, pe baza boltei sanctuarului quadrilater aparține bisericilor de stil gotic din secolul XV.
Cheia de boltă și capitolele sunt ornamentate. În evul mediu a fost folosită de către biserica catolică, în epoca reformatism, după o scurtă perioadă de lutheranism, devine reformat. În secolul XVI. întreaga comunitate este reformată.
Ca urmare prădării localității în anii 1658- 1663 de trupele otomane, enoriașii bisericii s-au pierit, satul a devenit filială. Clopoțelul din lemn are două clopote, pe care sunt gravate anul fabricării, 1818.
În urmă cu câțiva ani acoperișul și exteriorul pereților au fost renovați. În prezent comunitatea reformată aparține Bisericii Misionară Reformată din Stoiana.
Informați oferite de preotul actual – Fodor Ors

Biserica Ortodoxa Tioltiur, sec. XVI-XVIII lea

Biserica Ortodoxă din Tioltiur datează din secolul XVI-xviii, este moument istoric, înscris la poziţia 1298 în Lista Monumenteleor Istorice – categoria B (cod LMI: CJ-II-m-B-07784).
Biserica ortodoxă cu hramul Sfântul prooroc Ilie Tezviteanul din Tioltiur este o așezare stăveche.
Situată la Est la 22 de km. De orașul Gherla, având la Nord satul Pruneni, la Sud satul Lujerdiu, la Vest satul Stoiana, la distanță de 12km. De artera principală de circulație Cluj Napoca – Baia Mare.
Mărindu-se satul, biserica de lemn fiind neîncăpătoare , în anul 1964 credincioșii sub îndemnul preotului Argatu Constantin au cumpărat o biserică maghiară în centrul satului în ruină de la cultul reformat unde s-a zidit pe aceeași temelie biserica nouă cu hramul Sf. Proroc Ilie Tesviteanul.
Biserica este construită din piatră și cărămidă și este împodobită cu pictură în stil bizantin. Construcția bisericii este în formă de navă, cu turn și clopotniță peste pridvor. Are trei intrări în sfântul altar, naos și pronaos.

Cariera de Piatră - localitatea Tiocu de jos

„Piatră de Tioc” – Satul Tiocu de Jos
Cariera de Piatră, Comuna Cornești, Județul Cluj a furnizat piatra verde din Casa Poporului, București cea mai mare clădire din Europa și a doua clădire din lume, după Pentagon.
Vă invităm să vizionați în premieră poză din această carieră care în scurt timp va deveni un punct turistic de maximă atracție al Transilvaniei, României, întregii lumi.