Putna 2016 | Statiunea Putna
path
Caută cazare în:
pixel
box
Putna:
Cazare Putna
Restaurante Putna
Sali de conferinta Putna
box
pixel
box
Despre Putna:
Despre Putna
Obiective turistice Putna
Evenimente turistice si agrement Putna
Poze Putna
Harta Putna
Manastirea Putna

Paște 2017 Putna
Crăciun 2016 Putna
Revelion 2017 Putna
box
pixel
box
Cazare judetul Suceava:
Cazare Arbore
Cazare Breaza de Suceava
Cazare Brosteni
Cazare Bucsoaia
Cazare Cacica
Cazare Cajvana
Cazare Campulung Moldovenesc
Cazare Capu Campului
Cazare Carlibaba
Cazare Ciocanesti
Cazare Cosna
Cazare Crucea
Cazare Dorna Arini
Cazare Dorna Candrenilor
Cazare Falticeni
Cazare Frasin
Cazare Frumosu
Cazare Fundu Moldovei
Cazare Galanesti
Cazare Gura Humorului
Cazare Horodnic de Sus
Cazare Ilisesti
Cazare Ipotești
Cazare Izvoarele Sucevei
Cazare Malini
Cazare Manastirea Humorului
Cazare Mitocu Dragomirnei
Cazare Moara
Cazare Moldova Sulita
Cazare Moldovita
Cazare Paltinoasa
Cazare Panaci
Cazare Poiana Stampei
Cazare Pojorata
Cazare Putna
Cazare Radauti
Cazare Sadova
Cazare Saru Dornei
Cazare Scheia
Cazare Slatioara Stulpicani
Cazare Solca
Cazare Spataresti
Cazare Suceava
Cazare Sucevita
Cazare Todiresti
Cazare Vadu Moldovei
Cazare Vama
Cazare Varfu Dealului
Cazare Vatra Dornei
Cazare Vatra Moldovitei
Cazare Vicovu de Sus
Cazare Voronet

box

Manastirea Putna

Situata la 70 de km spre nord-vest de Suceava si la 32 de km de Radauti, intre obcinele Bucovinei, manastirea Putna este cea mai reprezentativa ctitorie a lui Stefan cel Mare. Potrivit unei vechi traditii folclorice, dupa fiecare batalie castigata, Stefan cel Mare ar fi inaltat cate o biserica (fapt infirmat de realitatea istorica, intrucat, in primii noua ani de domnie, voievodul a purtat mai multe razboaie, dar nu a ridicat decat o singura biserica (Probota), iar intre 1466 - 1487, perioada in care s-au dus cele mai multe si mai importante dintre luptele sale pentru apararea tarii, Stefan cel Mare nu a mai ctitorit decat biserica de la Ramnicu Sarat).

Letopisetul anonim al Moldovei ne informeaza ca, dupa cucerirea cetatii Chilia, in ianuarie 1465, Stefan cel Mare a cerut mitropolitului, episcopilor si tuturor preotilor "sa multumeasca lui Dumnezeu pentru ce I-a fost daruit lui". Analele putnene si Cronica moldo-polona mentioneaza, alaturi de relatarea izbanzii de la Chilia, ca, la 10 iulie 1466, Stefan cel Mare a inceput zidirea manastirii Putna cu hramul Sf.Fecioare Maria.



Cercetarile arheologice din 1955 - 1956 au tras concluzia - eronata - ca in incinta manastirii Putna nu ar exista urme de vietuire omeneasca anterioare constructiilor in piatra din vremea lui Stefan cel Mare, insa unele cercetari ulterioare (1980 - 1982) au dus la constatarea ca pe actualul teritoriu al manastirii a fost amplasata o asezare monahala inainte de 1466. Aceasta descoperire este deosebit de importanta, deoarece situeaza intemeierea manastirii Putna in perspectiva altei traditii autohtone, potrivit careia o biserica noua se inalta, de regula, pe locul uneia vechi sau in preajma acesteia. Faptul se confirma in numeroase cazuri: manastirile Neamt, Bistrita, Moldovita, Pingarati, Slatina, Agapia, Sucevita si altele au fost ridicate pe locurile sau in apropierea unor schituri care le-au precedat. Un asemenea schit este foarte posibil sa fi fost si bisericuta de lemn de la Putna, atribuita lui Dragos-Voda si despre care traditia afirma ca ar fi fost inaltata la Volovat (1352 - 1353) si mutata in 1468 la Putna de catre Stefan cel Mare (in locul ei, la Volovat a fost construita o biserica din piatra, intre 1500 si 1502). Ca aceasta bisericuta de lemn este cu mult anterioara manastirii ridicate de Stefan cel Mare la Putna, o atesta nu numai traditia, ci si planul ei initial, in forma de nava dreptunghiulara, cu extremitatile est-vest poligonale, plan care a fost reconstituit cu destula exactitate si care este specific bisericilor moldovenesti din a doua jumatate a secolului al XIV-lea si prima jumatate a celui de-al XV-lea.

In lipsa unor dovezi certe, s-a afirmat ca vechea biserica de la Putna ar putea fi o ctitorie a lui Bogdan I (1359 - 1365), atribuita doar de traditia populara legendarului Dragos, care nu este inscris in pomelnicul de la Bistrita si nici nu este mentionat in actele interne, sirul domnilor moldoveni incepand, potrivit acestor surse, de la Bogdan. Trebuie tinut cont, totusi, ca traditiile si legendele opereaza uneori astfel de substituiri: biserica episcopala de la Curtea de Arges este atribuita lui Negru Voda (1377 - 1383), desi se stie cu certitudine ca ea a fost ctitorita de Neagoe Basarab (1512 - 1517). In apropierea bisericii de lemn se afla un alt locas de inchinaciune, atribuit de traditie lui Daniil Sihastrul si considerat anterior manastirii Putna, dar care reprezinta, de fapt, vestigiile unei biserici rupestre cu mult mai vechi. Nu este exclusa, desigur, asezarea temporara a binecunoscutului pustnic si prin aceste locuri, insa documentele il atesta in primul rand la Voronet, unde se afla si mormantul sau.<