adaugă o unitate turistică
search
date_range

Localitatea Targu Jiu

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Targu Jiu

Orasul Targu Jiu situat in zona geografica a depresiunii
Targu Jiu - Campu Mare reprezinta cel mai apropiat oras de satul natal al lui
Constantin Brancusi. Ansamblul sculptural este, incontestabil, una dintre cele
sapte minuni ale României, poate chiar cea mai mare.Targu Jiu gazduieste 3
sculpturi ale lui Brancusi: Coloana infinitului (cu o înălţime de 29,35
metri), Poarta Sarutului si Masa Tacerii, in aer liber.
Acestea au fost dedicate eroilor judetului Gorj din primul razboi mondial si
Asociatiei Femeilor Gorjene care si-au dat viata pentru apararea pamantului
stramosesc in timpul luptelor de la Marasesti in anul 1917 "Aici-spune un
document contemporan-batranii, femeile, cercetasii si copii Gorjului au oprit
navala vrajmasa, aparandu-si cu vitejie caminurile". O impresionabila
gandire care exista si in prezent in mintea unui gorjan adevarat.Tot in acest oras cultural puteti
vizita Muzeul de Arta, Teatrul "Elvira Godeanu", Elvira fiind
personajul principal feminin Zoe Trahanache din Comedia lui Ion Luca
Caragiale.

 

Autogara Targu Jiu

AUTOGARA TARGU JIU - Mersul autobuzelor




Plecari Targu Jiu


Sosiri Targu Jiu

Coloana Infinitului

Obiective turistice în Targu Jiu

Coloana recunostintei fara de sfarsit - Coloana infinitului

Coloana inalta de 29,35 metri este structurata pe trei parti distincte pentru care s-a acordat o atentie speciala.

Astfel nucleul coloanei este o teava cu sectiune patrata realizata din otel de Resita, adusa de Tatarascu la Targu Jiu la cererea lui Brancusi, care in 1937 pune bazele acestui monument.

Fundatia este un trunchi de piramida cu baza mare in jos, ajungand pana la 5 metri sub pamant, realizata din beton. Aceasta incastreaza modulul de jos al coloanei si s-a dovedit a fi suficient de solida in jurul anului 1950, cand niste tineri comunisti zelosi au decis daramarea cu forte proprii a monumentului. Vazand ca nu reusesc sub nici o forma sa clinteasca din temelie coloana, s-au lasat pagubasi.

In fine, cea de-a treia parte componenta, blocurile sau ¥margeleleµ cum le numea Brancusi, turnate din fonta in septembrie 1937 la Atelierele Centrale din Petrosani si alamite pe loc un an mai tarziu prin pulverizare, metoda pentru prima oara folosita in Romania (metoda mai fusese aplicata in Elvetia). Coloana a fost restaurata in perioada 1998 2000 cand si-a redobandit culoarea aurie.

Masa tacerii

Masa tãcerii, lucratã în calcar, reprezintã masa dinaintea confruntãrii în bãtãlia la care urmeazã sã participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circularã a celor 12 scaune-clepsidre, care îl mãsoarã. Totul decurge în tãcere.

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor cãzuți în timpul primului rãzboi mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa tãcerii, Poarta sãrutului și Coloana fãrã sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axã, orientatã de la apus spre rãsãrit, cu o lungime totalã de 1.275 m.

Poarta sarutului

Poarta sãrutului, care se aflã amplasatã pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este dãltuitã din piatrã poroasã, extrasã din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcãtuitã din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijinã o arhitravã cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lãțimea de 6,45m, înãlțimea de 5,13m și grosimea de 1,69m

Pe fețele fiecãrei coloane se regãsește simbolul sãrutului, douã jumãtãți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se aflã încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperitã cu șindrilã. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcã ar fi conturul feței și al umerilor.

Lucrarea a fost amplasatã pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptatã în prima parte a anului 1938, fiind finalizatã la 20 septembrie.

Ca și în cazul Coloanei infinitului, ideea Porții era mult mai veche decât momentul transpunerii în piatrã a monumentului.

Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu

Ecaterina Teodoroiu s-a nãscut pe 14 ianuarie 1894, satul Vãdeni, astãzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu și a decedat pe 22 august 1917. Ea a fost un sublocotenent român care a cãzut în Bãtãlia de la Mãrãșești din timpul Primului Rãzboi Mondial.

La 22 august 1917 a avut loc bãtãlia de la Varnița și Muncelu. Acțiunea ofensivã a armatei germano-austro-ungare este opritã de Armata Românã cu pierderi grele. În cursul acestei bãtãlii, Ecaterina Teodoroiu a cãzut eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. A fost împușcatã în piept. Ultimele ei cuvinte au fost: ¥Înainte bãieți, sunteți cu mine!µ A fost înmormântatã în satul Poieni, comuna Fitionești, județul Vrancea. Osemintele sale au fost strãmutate în iunie 1921 la Tg. Jiu în mormântul monument din centrul orașului.

Numele ei adevãrat a fost Cãtãlina Toderiu.

Din anul 1938, casa familiei Teoderoiu, construitã în 1884, a fost amenajatã ca și casã memorialã ¥Ecaterina Teodoroiu`

Muzeul Judetean Alexandru Stefulescu

Instituia se numãra printre primele muzee din arã i îi are originea în preocupãrile istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru tefulescu (1856-1910), care în 1893 a întemeiat o colecie istoricã i arheologicã, a colii primare de bãiei din Targu-Jiu, unde funciona ca învããtor i director.

În 1996, secia de istorie i arheologie a Muzeului Judeean Gorj i-a luat numele lui Alexandru tefulescu, pãrintele istoriei Gorjului. În subordonarea acestei instituii se afla: Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtioara, unde a fost mutatã secia de etnografie, care din 2002 i-a îmbogãit patrimoniul prin strãmutarea Complexului Gheorghe Tãtãrescu aici, casele memoriale: Constantin Brâncui din satul Hobia, comuna Petisani, Ecaterina Teodoroiu din Târgu-Jiu, Tudor Vladimirescu din comuna Vladimir i Ion Popescu-Voiteti, comuna Bãlãneti precum i petera de Polovragi.

Casa memoriala Constantin Brancusi

S-a nãscut la 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae Radu i a Mariei Brâncui, care se ocupau cu agricultura, prelucrarea lemnului (dulgheria) i creterea vitelor.
Marele sculptor va fi învãat la meterii satului, în primul rând de la tatãl i bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul care, în mâinile sale, capãtã viaa.

Se sfârete din viaa la 81 ani la Paris, cu amãrãciunea în suflet ca nu i-a fost permis sã-i mai revadã mãcar o data ara.

Din cele 204 lucrãri ale sculptorului C. Brâncui, foarte puine se mai afla în arã (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzãu i Bucureti), marea majoritate a acestora fiind rãspândite în toata lumea, în cele mai mari muzee i colecii.

Casa memorialã este amplasatã pe terenul unde s-a nãscut și a copilãrit sculptorul, dar nu este adevãrata casã în care s-a nãscut Brâncuși. Aceasta se aflã la circa 100 de metri mai jos de casa memorialã.

La moartea lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885), tatãl sculptorului, conform dreptului cutumiar, casa ar fi trebuit sã fie moștenitã de fiul sãu cel mic, Dumitru, însã, în casã rãmân soția sa, Maria (1851-1919) și fiica cea micã, Eufrosina (1884-1948), cãsãtoritã cu Gheorghe Brânzan. Dupã moartea mamei sculptorului[5], moștenitorii, printre care și sculptorul, au fãcut împãrțirea averii pãrintești. Pentru aceasta, rudele au pus într-o cãciulã bilețele cu toatã averea familiei pãrinților sculptorului, Nicolae și Maria Brâncuși. La tragerea din cãciulã, lui Constantin Brâncuși i-a revenit terenul, unde acum se aflã amplasatã casa memorialã, iar adevãrata casã în care s-a nãscut sculptorul i-a revenit surorii sale, Frâsina, care și-a luat casa și a mutat-o pe un alt teren la 100 de metri distanțã.

Poze imprejurimi Targu Jiu

Targu Jiu Targu Jiu