adaugă o unitate turistică
search
date_range

Localitatea Sighisoara

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Sighisoara

Amplasat pe cursul Tarnavei Mari, la o distanta de 279 km de Bucuresti si 117 km de Brasov, orasul Sighisoara este printre ultimele cetatii locuite din Europa.

Sighişoar este un oraş monument protejat de unesco din anul 1999. Pentru prima dată în anul 1280 a fost ridicată aici o cetate. În secolul al Xiv-lea sub cetate s-au stabilit mestesugari organizati în bresle puternice, care au ridicat în jurul cetăţii un zid de apărare din piatră, lung de 930 metri şi înalt de 4 metri.

În secolul al Xv lea, zidul a fost supraînalţat cu 3-4 metri, iar în următorii 200 de ani, înălţimea zidului pe alocuri atingea şi 15 metri. Au fost ridicate 14 turnuri, care poartă numele breslelor care le-au ridicat.

9 turnuri se văd şi astăzi, Turnul cu ceas, cel al tăbăcarilor, al croitorilor, al fierarilor, al cojocarilor, al cizmarilor, al măcelarilor, al frânghierilor şi al cositorarilor. Numai există turnul ţesătorilor, lăcătuşilor, al dogarilor şi al bărbierilor.

Numeroase obiective istorice ce pot fi vizitate, strazile inguste, din
alt veac, cu cladiri de o arhitectura aparte, te fac sa nu lasi sa
treaca acea zi in care, poposind in Turnul Cositorilor sa nu sorbi o
gura din istoria Sighisoarei.

Ofertele de cazare sunt variate in
cazul in care sunteti tentati sa petreceti un sejur si numeroase
restaurante si baruri va stau la dispozitie, in cazul in care doriti ca
sejurul sa fie si mai placut.

Autogara Sighisoara

AUTOGARA SIGHISOARA - Mersul autobuzelor




Plecari Sighisoara


Sosiri Sighisoara

Obiective turistice în Sighisoara

Casa cu Cerb

Casa de pe stanca

Casa Venetiana

Casa Vlad Dracul

Catedrala Ortodoxa

Festivalul de Arta Medievala

Festivalul de Muzica Academica

Monumentul "La Chip"

Piata Boema

Piata Centrala

Scoala din deal

Turnul Aurarilor

Turnul Cizmarilor

Turnul Cojocarilor

Turnul Cositorilor

Turnul cu ceas

Turnul Fierarilor

Turnul Franghierilor

Turnul Macelarilor

Turnul Tabacarilor

Biserica din deal

Biserica Leprosilor

Biserica Manastirii

Biserica Ortodoxa

Biserica Romano-Catolica

Scara acoperita

Scara acoperita sau Scara scolarilor cu 300 de trepte a fost construita in anul 1662.

A fost acoperita pentru protejarea copiilor, care urmau aceasta cale spre scoala.

In urma modificarilor din 1849, au ramas doar 175 de trepte.

Rezervatia Breite

Rezervatia Breite - valoare unica in Europa.


Pe platoul Breite de langa Sighisoara se afla cel mai mare, reprezentativ si bine conservat habitat de pajiste impadurita ( wood pasture ) cu goruni ( querqus petraea ) si stejari ( querqus robur ) multiseculari din centrul si estul Europei.

Prin originea sa, platoul Breite este o padure ``modificata cultural``, purtand atat amprenta culturii locale sasesti de peste opt secole, cat si a unei naturi bogate si variate. Aceasta origine dubla confera rezervatiei Breite valori exceptionale multiple - de la cele istorice, culturale si ecologice, pana la cele estetice si emotionale.

Atat din punctul de vedere al patrimoniului natural, cat si ca marturie vie a istoriei orasului Sighisoara, Breite reprezinta o valoare unica in Europa

Cetatea Medievala

Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, județul Mureș, România.

Construit în secolul Xii de coloniștii sași sub denumirea latină Castrum Sex și păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi, ea este locuită și în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial unesco.

Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p. N. M (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos).
Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul Bisericii Cetății, a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al Xii-lea. Tot lângă Biserica Cetății a funcționat și prima școală din Sighișoara (menționată documentar în 1522).

O altă școală a fost construită în 1607 pe deal, iar în 1619 a fost construită lângă aceasta Școala din Deal. Scara acoperită, inițial cu 300 de trepte, a fost construită în 1642. În imediata vecinătate a școlii se găsește Biserica din Deal (bergkirche), monument istoric și de arhitectură din secolul al Xiv-lea.

Cetatea este înconjurată de un zid de 930 m a cărui înălțime inițială era de ca. 4m. Ulterior, înălțimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14 m. Zidul a fost construit între secolul al Xiv-lea și al Xvii-lea ca protecție împotriva atacurilor turcești. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi. Turnurile funcționau ca sedii ale diferitelor bresle meșteșugărești.

Turnul cu Ceas (înălțime: 64m; turn-poartă)
Turnul frânghierilor (aflat pe platoul Școlii din Deal, a fost restaurat în sec. Al Xix-lea și servește actualmente ca locuință a îngrijitorului cimitirului evanghelic din deal)
Turnul măcelarilor (hexagonal)
Turnul cojocarilor (distrus în incendiul din 1676, dar a fost reconstruit; are 4 niveluri)
Turnul țesătorilor (a fost dărâmat în 1858, pietrele fiind folosite pentru pavajul cetății)
Turnul croitorilor (pe partea opusă a Turnului cu ceas, este turn-poartă; are 2 etaje; pulberăria de aici a explodat în incendiul din 1676 distrugând turnul, care a fost reconstruit)
Turnul giuvaergiilor/aurarilor (incendiat de un trăsnet în 1809, a fost dărâmat în 1863, când pe fundamentul lui a fost construită sala de gimnastică a liceului german; aceasta a fost la rândul ei schimbată în capela cimitirului în 1935/36)
Turnul cositorarilor (înălțime: 25 m; patru etaje)
Turnul tăbăcarilor (unul din cele mai vechi)
Turnul fierarilor (ridicat în 1631 pe temeliile vechiului turn al bărbierilor; distrus în incendiul din 1676, dar a fost reconstruit)
Turnul lăcătușilor și dogarilor erau situate între Turnul cizmarilor și fierarilor.
Turnul pescarilor se afla cândva pe malul Târnavei, mult mai în afara cetății, unde se găsea pe-atunci și moara. Rareori mai este amintit. Există doar pe macheta Muzeului din incinta Turnului cu ceas.
Turnul cizmarilor (marchează capătul de nord al zidului cetății; menționat în 1521, fortificat în 1603, distrus parțial în 1606, reconstruit în 1650, ars în 1676, reclădit în 1681)

Manastirea Sfantul Mare Mucenic Dimitrie

Amplasată la doar patru kilometri sud de centrul municipiului Sighişoara, mănăstirea cu viaţă de obşte, ce poartă hramul “sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir” (26 octombrie), se înscrie în categoria aşezămintelor recent înfiinţate, fără nicio legătură cu vreo mănăstire existentă în aceste locuri în veacurile anterioare, motivul înfiinţării fiind doar dorinţa credincioşilor din zonă, şi a protopopului Ioan Boian.

Istoricul zidirii. Cu toate că Arhiepiscopia Alba-iuliei şi-a dat acceptul privind înfiinţarea vetrei monahale de la Sighişoara, fiind săvârşită şi slujba de sfinţire a pietrei de temelie pentru ridicarea bisericii – la 26 octombrie 1997 – în prezenţa Îps Andrei Andreicuţ, lucrările efective au fost demarate ceva mai târziu, mai precis după 1998. Până atunci singurul vieţuitor al mănăstirii, fratele Zaharia Boitoş, venit de la Frăsinei, nu a reuşit să înainteze cu lucrările de construcţie datorită condiţiilor precare şi lipsurilor materiale. În toamna anului 1998 a venit de la mănăstirea Lupşa (jud. Alba) protosinghelul Ghelasie Ţepeş, împreună cu alţi patru călugări (ieromonahul Emanuel, rasoforul Ioil, rasoforul Irineu şi fratele Simion), care au dat viaţă mănăstirii.

Terenul pe care este ridicată mănăstirea a fost donat de familiile Ferezan Aurel şi Elena şi Botea Maria, astfel încât la sosirea monahilor de la Lupşa s-au început ample lucrări de construcţie şi amenajare a complexului monahal. Mai întâi s-a amenajat un paraclis la subsolul actualei biserici, necesar pentru oficierea slujbelor. Apoi, între 1999-2000 s-a ridicat corpul de chilii, paraclisul (a cărui slujbă de sfinţire a fost oficiată de către Îps Andrei – vineri, 10 mai 2002, în Săptămâna Luminată), trapeza şi stăreţia, pentru ca în 2001 să fie demarată şi finalizată zidirea propriu-zisă a bisericii. Pentru anul următor, 2002, reţinem finisarea tuturor acestor lucrări, ridicându-se însă şi un arhondaric (casă de oaspeţi) cu 80 de locuri de cazare, o trapeză mare, clopotniţa amplasată în partea de nord-est a complexului monahal, pe sub care se face accesul în incinta mănăstirii, la care desigur pot fi amintite şi alte anexe.

Slujba de sfinţire a mănăstirii a avut loc în ziua de vineri, 6 mai 2005 – de Izvorul Tămăduirii – fiind săvârşită de Îps Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Alba-iuliei, însoţit de Ps Daniil Stoenescu, Episcopul Daciei Felix (vârşeţ – Serbia), înconjuraţi de un sobor de 70 de preoţi şi diaconi şi în prezenţa a peste 5000 de credincioşi veniţi de pretutindeni, răspunsurile la strană fiind date de Grupul Psaltic “nectarie Protopsaltul” din Bucureşti. Cu această ocazie părintele stareţ Ghelasie a fost hirotesit arhimandrit, primind Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie acordată în Patriarhia Română.

Arhitectura şi pictura. Biserica a fost construită în stilul cruce greacă înscrisă, cu un mic pridvor deschis la intrare, susţinut de doi stâlpi şi încoronat de pictura în mozaic a icoanei hramului. În interior remarcăm împărţirea tripartită în pronaos, naos şi altar. Astfel, pentru primele două părţi, bolta semicilindrică este identică, absidele laterale ale naosului fiind poligonale, în cinci laturi, aceleaşi caracteristici prezentând şi absida altarului. Cupola naosului este susţinută de pandantivi, turla cupolei fiind singura ce încoronează lăcaşul de cult. Absida altarului este separată de corpul navei prin intermediul catapetesmei sculptate în lemn de stejar, la fel ca şi mobilierul interior, de către sculptorul Gheorghe Ursu din Crăcăoani (jud. Neamţ).

Pictura, realizată în vara anului 2003 în tehnica fresco, în stil neobizantin, a fost executată de Constantin Bumbu şi fiii săi Liviu şi Emanuel din Dej, pentru ca mozaicul să fie opera lui Cristian Ţighir din Timişoara. În privinţa mozaicurilor, remarcăm câte două scene pe pereţii laterali ai pronaosului, în exterior, Sfântul Nicolae şi Sfântul Arhanghel Mihail – în partea de sud, respectiv Sfântul Ghelasie de la Râmeţ şi Sfântul Arhanghel Gavriil – pe latura de nord. În schimb, în dreptul absidelor au fost alese ca scene: Maica Domnului – pe latura de sud, Iisus Hristos Mare Arhiereu – la absida altarului şi Sfântul Ioan Botezătorul – pe latura de nord.

Programul iconografic din interior, extrem de bogat, oferă credinciosului un spectru larg de scene şi o paletă coloristică vie, extrem de plăcută. De pildă, pe latura de vest a pronaosului descoperim un adevărat ciclu mariologic: Adormirea Maicii Domnului – în partea superioară, iar în registrul inferior Naşterea Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii şi Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Apoi pe bolta semicilindrică remarcăm medalioanele consacrate Sfântului Ioan Botezătorul, Maicii Domnului Oranta şi Sfintei Treimi de la Stejarul Mamvri, încadrate la rândul lorde câte alte patru medalioane mai mici reprezentând prooroci ai Vechiului Testament şi sfinţi scriitori de cântări. Conca absidelor laterale şi cea a altarului păstrează scenele consacrate pentru aceste spaţii, la fel ca şi celelalte părţi constitutive din lăcaşul de cult.

O notă aparte are pictura de la baza cupolei, mai precis reprezentările iconografice în spaţiul dintre pandantivi. De pildă, între evangheliştii Ioan şi Luca apare medalionul Iisus Hristos Emanuel, între Ioan şi Matei, Sfânta Mahramă, între Matei şi Marcu a fost executată scena Iisus Hristos Înger de Mare Sfat (isaia 9, 5), pentru ca între evangheliştii Marcu şi Luca să fie reprezentată Sfânta Cărămidă (trimitere la pasajul biblic în care se vorbeşte despre piatra din capul unghiului neluată în seamă de zidari – I Petru 2, 7).

Paraclisul, care poartă hramul „izvorul Tămăduirii” (vineri în prima săptămână după Paşti – Săptămâna Luminată), a fost pictat în anul 2001, tot în stil neobizantin de către Nicolae George Sorin din Bucureşti, făcând parte din categoria lăcaşurilor de cult de tip sală, fără abside laterale, păstrându-se forma de navă, cu altar şi naos uşor alungit.

Din anul 1998 slujirea de stareţ a fost încredinţată Părintelui Arhimandrit Ghelasie Ţepeş, fost stareţ al mănăstirii Lupşa, fiind în acelaşi timp şi îndrumătorul unei obşti monahale ce numără alţi treisprezece vieţuitori.

Turnul Croitorilor

Turnul Croitorilor dateaza din secolul Xiv, este a 2-a breazla ca bogatie.

In cazul atacurilor asupra cetatii Turnul Croitorilor aproviziona cu munitie toate brezlele.

Turnul Croitorilor s-a refacut in secolul al Xix-lea cu 2 intrari avand 2 porti.

Scara Acoperita

Scara Acoperita(scara Scolarului)din lemn a fost construita in anul 1642.

Scara Acoperita este formata din 176 de trepte.

Poze imprejurimi Sighisoara

Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara Sighisoara