Adulți
-
2
+

Copii
-
0
+

Localitatea Șeica Mare

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Șeica Mare

Șeica Mare (în maghiară: Nagyselyk, în germană: Marktschelken) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, ă din satele Boarta, Buia, Mighindoala, Petiș, Șeica Mare (reședința) și Ștenea.

sursa: wikipedia

Obiective turistice în Șeica Mare

Biserica evanghelica `Sfantul Martin`

Biserica Evanghelică-Lutherană a fost construită în jurul anului 1300 ca bazilică ce marchează, din punct de vedere stilistic, tranziția de la romanic la gotic. Din această primă etapă constructivă s-a păstrat doar arcul triumfal și bolta corului. În anul 1414, biserica este atestată pentru prima oară în izvoarele scrise ca purtând hramul Sf. Martin. În secolul XVI biserica suferă ample transformări. Se demolează nava laterală de N și parțial cea de S. Nava principală se boltește în rețea sprijinită pe pilaștrii în S și pe coloane angajate în zidul de N al navei. Colaterala de S se boltește pe nervuri în cruce, iar absida semicirculară a altarului este înlocuită cu una poligonală sprijinită cu contraforți. În aceeași perioadă se ridică deasupra corului un etaj de luptă, scos spre exterior pe arce ce se sprijină pe contraforți. Pe etajul de luptă este inscripționat anul 1563. În secolul XV, în jurul bisericii se construiește o fortificație amplă, de plan aproximativ dreptunghiular, cu turnuri de colț și turn de poartă pe partea de SE. Fortificația este documentată doar în imagini de epocă și în mențiuni documentare, când în cetate sunt pomenite: cămări de provizii, vechea primărie, școala și o închisoare. Fortificațiile sunt demolate în anul 1906 și pe vechiul perimetru se ridică, în anul 1908, actualul gard din fier forjat.

Castelul de la Buia

Istoria castelului incepe in secolul al XIV-lea, insa constructiile au continuat pana in secolul al XVII-lea. Construit de Gaspar Bolyai in 1340, castelul a trecut in timp in posesia mai multor proprietari, in mare parte nobili maghiari (familia Bathory, familia Tholdy, etc). In semn de recunostinta, Mihai Viteazul primeste castelul de la Sigismund Bathory in anul 1598, iar dupa batalia din Selimbar din anul 1599, acesta va petrece cateva nopti aici.
In vremurile de demult, castelul era inconjurat de ziduri fortificate prevazute cu turnuri de aparare iar curtea avea forma patrata. Interiorul era compus din sali pentru petreceri, 12 camere de locuit si din alte incaperi folosite pentru depozitarea munitiei si a tunurilor de aparare. In partea dreapta se gasea un turn iar in incinta ansamblului nobiliar, in partea stanga, capela castelului, o biserica de dimensiuni similare cu ale unei biserici obisnuite din sat. Astazi, se mai pot observa urme ale picturilor de pe peretii vechiului lacas, dar si urmele ferestrelor si ale zidurilor exterioare asemanatoare cu ale bisericilor fortificate din zona. Din capela, se spune ca pornea un tunel subteran de aproximativ 5 km care facea legatura cu satul Mighindoala.

Castanii comestibili de la Buia

Singurii castani comestibili din Transilvania cresc în județul Sibiu și pot fi descoperiți printr-o plimbare de jumătate de oră pe un traseu de dificultate medie.
Departe de ochii turiștilor, pe o pajiște din apropierea satului Buia, se găsesc peste 40 de castani comestibili. O priveliște unică în această parte a țării. Plantați în urmă cu aproximativ 200 de ani, de familia Bolyai, arborii au rezistat până în zilele noastre și acum sunt protejați prin lege.
Castanii comestibili de la Buia se constituie intr-o arie protejată de mărime mică la nivelul ţării aflată în regiunea biogeografică continentală, la latitudinea de N 45.0105166 şi longitudinea de E 24.0123638. Situl se afla în regiunea Centru, între localităţile Buia şi Mighindoala, în judeţul Sibiu, pe o pantă cu expoziţie sudică. Situl a fost desemnat pentru protecţia unui habitat de interes comunitar-9260 - Vegetaţie forestiera cu Castanea sativa. Situl Castanii comestibili de la Buia a fost desemnat prin Ordinul nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Ca şi caracteristică a reliefului Castanii comestibili de la Buia face trecerea între Podişul Hârtibaciului prin culoarul Visei şi Podişul Secaşelor.



Vezi toate unitatile de cazare din Șeica Mare