adaugă o unitate turistică
search
date_range

Localitatea Remeti

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Remeti

Obiective turistice în Remeti

Biserica cu pictura pe panza

Conform inscripției de pe iconostas „aceasta sfanta biserica s-a edificat in anul 1877 la staruințele prim-coratorului Ioan Toda, din materialul daruit de groful Zichy Jenő, preot fiind Mihail Berea.

Pictura, de factura naiva, populara, a fost realizata in vara anului 1879 cu spesele comunei, prin Dionisiu Iuga.

Dionisie Iuga din Nicula a fost un zugrav itinerant de biserici și iconar, care a lucrat in mai multe județe din Transilvania.

Biserica detine pictua executata pe panza aplicata, cu tricolorul romanesc pe bolta, fiind unicata in tara. Are hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril si este construita din barne de brad.

Barajul lesu ursului

Asezat la 20 de km de la drumul E60, lacul de acumulare Leşu este situat la o altitudine de 640 m, si a fost dat în folosinţă în anul 1973.

Are o suprafaţă de 148 hectare şi un volumul de apă ce se poate reţine în spatele barajului de 28, 3 milioane mc, care impreuna cu cascada Iadolina este zona protejata de lege.

In portiunea din aval, de la lacul Lesu pana la varsarea in Crisul Repede, se intalnesc, si foarte multi pesti pe langa pastravi, si lipanul, mreana, cleanul.

Apa lacului alimentează hidrocentrala Leşu, care s-a dat în folosinţă cu patru ani mai târziu, în anul 1977.
Coada Lacului, a devenit din ce în ce mai populată, astfel aici la inceputul anilor 90’ s-a facut un adevărat sat de vacanţă. Drumul forestier care trece pe lângă lac ajunge până la Cabana Stâna de Vale. Astfel Lacul Leşu a devenit o poartă către Munţii Bihor - Vlădeasa.
O plimbare de-a lungul barajului reprezinta un bun prilej pentru a inspira aer curat, a admira cum apa a sculptat acesti munti, prilej de a te bucura de linistea care te inconjoara, sunetul apei si adierea vantului.

Pestera cu apa

Pestera cu apa din Remeti care mai este cunoscuta si sub numele de Pestera cu apa de sub Peretele Cornului sau Pestera cu apa din Dealul Cornilor sau pestera cu Vitelul de aur.

Lungime totala a pesterii, este de 250 m, si se compune dintr-o galerie ingusta, usor meandrata, care urmareste in cea mai mare parte a sa o diaclaza directoare. Din acest motiv mai ales in prima jumatate a cavitatii, bolta se ridica frecvent la 20-30 m inaltime si este intrerupta de numeroase hornuri.
In prima parte a pesterii la numai 40 de m regasiti formatiunea Vitelu de aur care de fapt este zona de bauxita erodata diferit fata de calcarul ce predomina si care a nascut o forma ce seamana foarte bine cu un vitel rosu care paste.

Tot aici, suspendate la vreo 5 m in peretele drept, cateva mici coridoare schiteaza un nivel superior, fosil. Acest prim sector al pesterii este sec; in schimb, cea de a doua jumatate a galeriei este parcursa de un parau subteran care apare dintr-un sifon impenetrabil si care primeste pe dreapta un scurt afluent. Originea acestui parau corespunde pierderilor in pat care se produc in Valea Rea (afluent de stanga al Vaii Iadului) la mai putin de 500 m in linie aeriana de Pestera de la Fata Apei. Cursul de apa din galeria principala dispare dupa un parcurs de aproximativ 100 m printr-un sorb, in vecinatatea caruia se deschide un diverticol descendent, aproape un put ce functiona inca in momentul primei explorari ca punct de captare a pinului subteran.

Astazi insa, apele reapar la zi printr-o resurgenta aflata in insasi albia Vaii Iadului. Concretiunile sunt slab dezvoltate, rezumandu-se la cateva scurgeri parietale.

Echipamentul necesar unei vizite subterane obisnuite trebuie completat cu cizme de cauciuc pentru a se putea parcurge sectorul activ, unde nivelul apei nu creste la viituri decat in mod exceptional.