adaugă o unitate turistică
search
date_range

Localitatea Dambovicioara

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Dambovicioara

Cheile Dambovicioarei, locuri de un pitoresc deosebit, unice prin salbaticia peisajului constituie adevarate atractii turistice.

Dambovicioara, sat de oieri ce-si urca primavara turmele in munte si le mai coboara toamna cand se face "ravasitul oilor",  pastreaza traditii nealterate de cateva milenii.

Cantece de oierit, doine, hore pot fi culese aproape de la fiecare batran al satului, in zeci de variante. La fel, portul popular are aici sute de taine si simboluri pe care tot cei batrani stiu a le descifra si interpreta.

Aici, natura si oamenii creaza un spatiu de convietuire specific, Piatra Craiului fiind declarata parc national si protejata de legile Romaniei.
 
Maretia crestei dantelate a Pietrei Craiului, al carei profil caracteristic se remarca de la mare distanta, este imbogatita si de elementele specifice de flora si fauna - monumente ale naturii. Cel mai remarcabil element, specific Pietrei Craiului si care nu se mai gaseste in alta parte este: garofita Pietrei Craiului.

La aceasta se adauga numeroase specii raspandite in general in masivele calcaroase: limba cerbului, feriga de piatra, clopoteii de talie mare, muscata de munte, nemtisorul de munte, macii galbeni. Dintre animalele care traiesc in piatra craiului sunt ocrotite capra neagra si cocosul de munte.

Raurile care coboara in muntii Fagaras, Piatra Craiului si Leaota au sapat in calcarele de aici vai inguste si adinci, dand nastere, pe un teritoriu relativ restrans, celui mai mare complex de chei aflate la noi in tara. Printre acestea se numara Cheile Dambovicioarei, deosebit de pitoresti si spectaculoase.
 
Dintre multimea de pesteri ce se gasesc in lungul Cheilor Dambovicioarei, cea mai cunoscuta si impresionanta este Pestera Dambovicioarei. Lunga de peste 250 m, pestera are aspectul unei galerii putin ramificate si este usor accesibila turistilor. 

Pestera Dambovicioara

Pestera Dambovicioara
este situata in partea sudica a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucar,
pe drumul spre Cabana Brusturet - Dambovicioara se caracterizeaza
printr-un relief carstic variat, spectaculos.



Foarte frecvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre
acestea, mai cunoscuta se dovedeste a fi Pestera "Dambovicioara".
Situata in partea nordica a satului cu acelasi nume - la cca 1 km -
este usor accesibila turistilor, amplasata chiar in apropierea soselei
care strabate aceste chei.



Lunga de peste 250 m, aceasta pestera are aspectul unei galerii putin
ramificate, traseul sau fiind putin ascendent. Localnicii o cunosteau
inainte de 1579, an in care Dambovicioara este atestata documentar, de
pe vremea lui Mihnea Turcitul. Mai tarziu, in 1767, J. Fridvalsky o
citeaza in lucrarea stiintifica Mineralogia magni Principatus
Transilvaniae, ea constituind prima forma carstica de acest fel din
Muntenia, mentionata intr-un studiu de specialitate. Cercetarile
recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse inca in
circuitul de vizitare.

Obiective turistice în Dambovicioara

Cheile Dambovicioarei

Cheile Dambovicioarei sunt o componenta insemnata a celui mai mare complex de chei din tara (cel axat pe Dambovita si afluentii sai), care insumeaza peste 20 de chei, cu o lungime totala de peste 30 km. Adancirea paraului Dambovicioara in calcarele jurasice ale Pietrei Craiului a generat un sector de chei lung de peste 8 km, cu aspectul unui veritabil canion, taiat in stiva de roci a podurilor calcaroase din partea terminala a masivului. Cheile sunt de origine epigenetica, intrucat raul s-a adancit initial in formatiuni sedimentare mai putin dure (gresii, conglomerate), iar cand a ajuns la nivelul calcarelor si-a continuat eroziunea, generand respectivele sectoare inguste ale vailor.

Cheile propriu-zise ale Dambovicioarei, sapate pe o lungime de aproximativ 2 km in podul calcaros dintre depresiunile Dambovicioara si Podul Dambovitei, se remarca printr-un aspect monumental, datorita peretilor verticali sau chiar aplecati peste albie, cu inaltimi ce depasesc in unele locuri 200 m. Pe suprafata peretilor se poate observa stratificatia calcarelor jurasice cenusii-albi-lucioase, dispuse in bancuri groase, la partea inferioara, si calcarele albe (cretice inferioare), in placi, de la partea superioara.

Modelarea acestui tip de roci a generat in cadrul cheilor un relief calcaros de suprafata, reprezentat prin turnuri, stanci ascutite, pereti verticali, in multe locuri surplombati, completat de un relief carstic subteran, reprezentat in principal din pesteri. Astfel, in bazinul hidrografic al Dambovicioarei se gasesc circa 50 de pesteri, cele mai importante fiind Dambovicioara, Pestera de la Gura Defileului, Pestera Labirintului, etc.

Aspectele de amanunt ale morfologiei cheilor sunt completate de limbile de grohotis, care coboara din micile culoare nivale situate la partea superioara a versantilor pana in apropierea talvegului, de mici polite structurale si de un bogat microrelief rezidual. Mai in amonte, la confluenta cu Valea Muierii, se taie o cheie ingusta si aproape inaccesibila, in care elementul ce se impune este succesiunea de cascade, dupa care urmeaza un pasaj deosebit, cel numit La Galgoaie, unde apa iese cu mare viteza din munte si se varsa imediat in Dambovicioara. Dincolo de Galgoaie incep Cheile Brusteretului, un complex carstic mai putin spectaculos, alcatuit din Cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lunga si Cheia Stramta.

Cascada Dambovicioara

Este situata la aproximativ 500m in amonte fata de Pestera Dambovicioara.

Parcul National Piatra Craiului

Parcul National Piatra Craiului este situat in raza judetelor Brasov si Arges, respectiv a localitatilor Zarnesti, Moeciu, Rucar si Dambovicioara, incluzind masivul Piatra Craiului si o zona cuprinzand Cheile Dambovitei si Cheile Ghimbavului. Situat in Carpatii Meridionali, parcul cuprinde masivul de circa 25 km lungime intre Zarnesti si Rucar, fiind delimitat de culoarul Bran-Rucar si raul Dambovicioara la est si sud-est, de raurile Dambovita si Tamas la est si de raul Barsa la nord. Accesul in masiv se poate face fie prin Plaiul Foii sau prin Curmatura.
Amplasare: in apropierea satului Podu Dambovitei - situat la poalele Muntilor Piatra Craiului, la 5 km de Rucar, pe traseul Rucar-Bran, la 25 km fata de Campulung si la 177 km fata de Bucuresti.

Pestera Dambovicioara

Pestera Damboviciara se afla la aproximativ 6 km de cabana si la 20 km de zona Bran. Prin amplasamentul sau intr-o zona de splendoare deosebita, pestera Damboviciara prezinta un interes turistic sporit pentru turistii cazati in pensiunile de pe culoarul Rucar-Bran.
Pestera propriuzisa este cunoscuta inainte de 1579 cand localnicii o foloseau pe post de ascunzatoare. Ulterior pestera a fost locul de reculegere a unui pusnic, ascunzatoarea a doi talhari cunoscuti la acea vreme si chiar ascunzisul unui urs. Pestera este destul de bine cunoscuta si fregventata de un numar destul de mare de turisti.

Pestera Uluce

La pestera Uluce, mitul se impleteste cu realitatea. Legenda spune ca aceasta pestera era adapostul haducilor care jefuiau la drumul mare boierii care treceau prin culoarul Rucar-Bran.
Pestera se afla cam la aproximativ 4, 5-6 Km de la drumul national, la vreo 30 m deasupra drumului forestier vexem intrarea in Pestera Uluce. Este o pestera activa datorita paraiasului care curge subteran .

Cetatea Oratea

Potrivit opiniei unora dintre specialiștii care au studiat-o, cetatea Oratea a fost construită, la începutul secolului al XIII-lea, prezumptiv în anul 1212, de cavalerii teutoni, la îndemnul regelui Andrei al II-lea al Ungariei, ca avanpost al sistemului de apărăre a Țării Bârsei. În prezent, vechea fortificație este ruinată. Din ea s-au mai păstrat doar câteva porțiuni de ziduri, cetatea aflându-se într-o stare avansată de degradare și invadată de vegetație.

Printre specialiștii care au atribuit cavalerilor teutoni ridicarea cetății se numără I. Pușcariu, A. Lapedatu și Gustav Treiber. Treiber invocă în sprijinul acestei ipoteze tehnica de construcție, caracteristicile turnului care este deschis către interior, denumirea de Dealul Sasului a culmii la capătul căreia se află cetatea, precum și importanța deosebită pe care o avea drumul către Câmpulung din punctul de vedere al coloniștilor sași

Activități de agrement în Dambovicioara

RAVASITUL OILOR

In septembrie are loc in Bran, pe platoul "INIMA REGINEI" un eveniment foarte cunoscut de locuitorii zonei, cu o traditie de peste 40 de ani, si anume "Ravasitul oilor".

"RAVASITUL OILOR" este de fapt o sarbatoare simbolica ce marcheaza sfarsitul anului pastoral. La festival se canta, se joaca si mai ales se va manca pe saturate, tot soiul de preparate specifice cum ar fi pastrama de oaie si bulz, udate cu must obtinut in gospodariile celor din zona Bran.

Un loc important il au pastorii si cainii lor ciobanesti, adevarati eroi ai muntilor care vor participa la o parada, la incheierea careia vor fi premiati.

Gurmanzii nu sunt uitati nici ei, intrucat li se pregateste o degustare a produselor de branza si pastrama care va culmina, asa cum e firesc, cu acordarea unor premii  producatorilor expozanti, pentru cele mai reusite produse, retete, expunere, etc...

Pentru ca cei prezenti sa petreaca cu voie buna si sa-si doreasca sa revina si in anii urmatori, atunci cand oile se intorc de la munte, festivalul va fi insotit permanent de muzica si joc, printr-o serbare campeneasca sustinuta de interpreti si ansambluri de renume din folclorul romanesc.

Poze imprejurimi Dambovicioara

Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara Dambovicioara