adaugă o unitate turistică
search
date_range

Localitatea Crasna

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Crasna

Comuna Crasna se afla situata in extremitatea de nord-est a Judetului Gorj, la poalele Muntilor Parang, la 33 km de Tg. Jiu, reşedinta de judet.

Suprafata comunei totalizeaza 20.908,47 ha, din care 11.215 ha sunt impadurite, 8.473,19 ha sunt terenuri agricole, iar intravilanul reprezinta aproximativ 757 ha. Comuna Crasna are ca vecini oraşul Novaci spre est, comuna Voineasa / judetul Valcea spre nord-est, oraşele Petrila şi Petroşani spre nord şi nord-vest, comuna Muşeteşti spre vest, comuna Balaneşti spre sud-vest, Statiunea balneoclimatica Sacelu şi comuna Ciocadia Bengeşti spre sud.

Cele noua sate componente (Aninişul din Deal, Aninişul din Vale, Radoş, Carpiniş, Crasna, Crasna Deal, Dragoeşti, Dumbraveni, Buzeşti) totalizeaza circa 5.500 locuitori (2005), sunt aşezari de tip adunat, iar reşedinta de comuna se afla in satul Carpiniş.

Descoperirile arheologice au dovedit ca zona este locuita de peste cinci mii de ani, iar satele componente sunt atestate documentar de aproximativ cinci sute de ani. Populatia locala a fost supusa de-a lungul ultimelor doua secole unor influente demografice şi implicit culturale legate de transhumanta oierilor veniti de peste munte, din Ardeal. Din punct de vedere etnocultural, comuna Crasna reprezinta o zona de interferenta dintre zona etnografica a Olteniei de sub Munte (Gorj) şi zona etnografica Marginimea Sibiului.

Obiective turistice în Crasna

Manastirea Crasna

Mănăstirea Crasna se află în comuna Crasna jud. Gorj pe D. J. 675 Curtişoara – Novaci şi a fost întemeiată în anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filişanu.

Poziţia ei deosebit de liniştită şi singuratică a atras călugări rugători încă de pe timpul Cuviosului Nicodim de la Tismana. În secolul al Xvi-lea există în raza satului Crasna o mică sihăstrie cu biserica de lemn, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, unde se nevoiau câţiva călugări retraşi de lume.

În anul 1636, Dumitru Filişteanu din Filiaş, mare sluger, construieşte la Crasna noi chilii şi biserica din piatră de râu şi cărămidă în locul celei de lemn şi introduce viaţa de obşte în mănăstire.
Biserica a fost terminată la 24 septembrie 1637, după cum reise din pisania bisericii. Ctitorul bisericii şi proprietarul satului, Dumitru Filişteanu era nepotul marelui ban al Craiovei, Dobromir, şi văr cu doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul.
Biserica de tip bizantin, are pereţi puţin înalţi decoraţi cu un brâu de cărămidă sub streaşină şi cu arcuri ce par a se rezema pe o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală aşezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Catapeteasma, printre cele mai frumoase din ţară - înaltă până la boltă - este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită cu foi de aur. Naosul şi pronaosul sunt cam la fel de spaţioase, despărţite de un zid înalt până la boltă, cu o deschidere cât o uşă obişnuită.