adaugă o unitate turistică
search
date_range

Localitatea Baia Sprie

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Baia Sprie

Baia Sprie (maghiara Felsőbánya, in trad. Baia de Sus, germana Mittelstadt) este un oras din judetul Maramures, Transilvania, Romania.

Are o populatie de 16.609 locuitori. A fost unul dintre centrele miniere importante din Maramures. O activitate miniera in regiunea localitatii este semnalata deja in epoca bronzului. Exploatarea aurului si argintului este aminita prin anii 1141 la colonizarea sasilor in regiune. in anul 1329 localitatea este atestata sub numele de Mons Medius. in anul 1774 este publicata prima cercetare stiintifica a exploatarii de minereuri.

Orasul Baia Sprie are un insemnat trecut istoric. Urme ale unor vetre de asezari omenesti se regasesc inca din secolele unu si doi dupa Hristos. Orasul va fi atestat documentar relativ tarziu intr-o diploma din 1329, in timpul regelui ungur Carol Robert care acorda locuitorilor primele privilegii.

Denumirea latineasca era Mons Medius ceea ce in traducere inseamna Muntele Mijlociu. Din aceasta perioada orasul isi leaga existenta de minerit si de-a lungul secolelor va apare in documente alaturi de Rivulus Dominarum, orasul Baia Mare de astazi, ca oras liber regesc.

Orasul Baia Sprie, asezat pe valea raului Sasar, la poalele muntilor Gutii, are o suprafata de 91 km patrati. Inzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost in secolele XVIII si XIX si statiune turistica. Multa vreme minele din Baia Mare si Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei.

Domnia lui Iancu de Hunedoara, intre anii 1446-1453, ca stapan al tinutului, aduce si privilegii orasenilor. Acestor privilegii li se vor adauga si altele, mai tarziu de catre regele Matei Corvin.

O serie de evenimente au adus amaraciune in randul populatiei orasului, astfel :
- in 1460 printul polonez Albert vandalizeaza orasul
- in 1562 turcii ataca locurile cu vehementa
- in 1589 orasul a fost incendiat aproape in intregime
- in 1690 orasul isi cedeaza minele statului in schimbul scutirii de dari
- in 1710 din cauza epidemiei de pesta mor 580 de locuitori
- anul 1771 este marcat de invazia tatarilor
- in anul1780 orasul a fost inundat apa distrugand multe locuinte
- in 1782 are loc o invazie de lacuste care a facut mari stricaciuni recoltelor
Cu toate acestea orasul a ramas viu. Bogatiile din adancurile Dealului Minei au asigurat prosperitatea si refacerea pagubelor ivite.

Sursa: www.baiasprie.com

Obiective turistice în Baia Sprie

Biserica ``Adormirea Maicii Domnului``

Biserica monument istoric se afla in orasul Baia Sprie, strada Horea nr. 25, judeaul Maramures.

Ansamblul muzeistic este compus dintr-un singur obiect, adica biserica propriu zisa din piatra. A existat ai o clopotnita care s-a deteriorat si s-a demolat si care nu a avut nici o importanta istorica sau arhitectonica.

Cladirea a fost construita in anul 1793, dupa cum arata si inscriptia cioplita in piatra de pe frontispiciul usii de intrare in biserica si dupa cum atesta Antonie S in monografia orasului Baia Sprie — scrisa in limba maghiara — si aminteste ca in anul 1793 s-a construit biserica si se presupune ca tot atunci a fost si pictata. Nu se cunosc nume de ctitori sau constructori.

Biserica este una din putinele cladiri din piatra din zona noastra si se deosebeate de celelalte biserici prin faptul ca nu are pronaos. A existat un adagiu ulterior, o mica incapere construita candva pe parcurs, dar care n-a rezistat vremurilor. Deasupra intrarii in nava se afla un cafas.

Nava este acoperita cu o bolta semicilindrica din lemn. Acoperiaul este din lemn. Deasupra intrarii este turnul nu prea inalt cu coif segmentat. Fundaaia cladirii este din piatra dar n-a avut izolatia astfel ca igrasia a urcat prin peretii tot din piatra, in unele locuri, pana la geamuri, facand ca tencuiala sa cada ai sa nu reziste, desi pe parcursul timpului a fost renovata.

Iconostasul este deosebit, executat din lemn de tei sculptat in stil oriental, o adevarata dantelarie in lemn.

Foarte important de retinut este faptul ca nu se cunoaste data executarii iconostasului, el fiind cu mult mai vechi decat biserica, construita an 1793.

Biserica de lemn Surdesti

La 7 km de la Baia Sprie in directia Cavnic, se afla biserica de lemn de la Surdesti, construita in 1766 si are o inaltime totala de 54 m, ceea ce o aseaza printer cele mai inalte constructii sacrale de lemn din Europa si din lume.

Acoperisul are doua randuri de stresini care inconjoara biserica. Barnele constructiei sunt de stejar, turnul avand o inaltime de 54 m, fiind inconjurat de alte patru astfel de turnuri de dimensiuni reduse. Inaltimea totala de la sol este de 72m.
In trecut, oamenii credeau ca daca biserica este mai inalta, rugaciunile lor ajung mai repede la Dumnezeu.

Nota particulara a ansamblului este data de pridvor, cu doua randuri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite ca marime, identice ca forma si decoratii. Grinzile din stejar ale peretilor au fost asezate pe o fundatie din piatra.

Pictura interioara a bisericii dateaza din 1783.

Biserica este inclusa din anul 1999 in lista patrimoniului cultural mondial Unesco.

Biserica de lemn Barsana

Biserica de lemn din Barsana, cu hramul ``intrarea in Biserica a Maicii Domnului``, a fost construita in anul 1720 pe locul numit ``podurile Manastirii`` si mai tarziu, in 1806, mutata pe dealul Jbar, unde se afla si acum.

In 1999, a fost inclusa pe lista Patrimoniului Mondial Unesco.

Legenda spune ca mai demult, pe dealul Jbar era un cimitir de ciumați. Oamenii secerati de molima au fost inmormantati in graba, fara servicii religioase.

Satenii au mutat bisericuta de lemn pe Jbar, avand convingerea ca victimele ciumei isi pot dormi somnul de veci doar daca li se face o slujba religioasa.

Biserica de la Plopis

Biserica de la Plopis, monument Unesco, poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, hram ce se sarbatoreste in fiecare an la data de 8 nioembrie.
Situat pe Valea Cavnicului, Plopisul a fost prima data atestat documentar in 1583, ca localitate apartinatoare Cetatii Chioarului.

Buni lemnari, locuitorii Plopisului au inceput in anul 1798 edificarea unei noi biserici menite sa inlocuiasca vechiul lacas de cult.
La 12 nioembrie 1811, constructia noii biserici s-a finalizat.

Datele care atesta sfintirea bisericii sunt extrase dintr-un document gasit in piciorul prestolului. De asemenea, s-au descoperit si cele 49 de monede, depuse câte una de fiecare familie din sat care a participat la ctitorirea bisericii.

In ciuda dimensiunilor relativ modeste ale bisericii: 17m lungime, 7m latime si 47m inaltime, biserica din Plopis se remarca prin proportiile sale bine echilibrate, lucru ce o face sa se inscrie in categoria constructiilor religioase bine inchegate.

Inscriptia de pe spatele icoanei de prestol atesta faptul ca biserica a fost pictata de Stefan Zugravul.

Lacul Albastru

Se poate vedea chiar in Baia Sprie intr-o excursie de 4 ore un lac sulfuros care-si schimba culoarea in functie de concentratia de sulfuri si ioni de cupru - Lacul Albastru, unic prin origine (prabusirea unei galerii de mina) si chimismul apei. Datorita solubilizarii compusilor sulfurosi apa are culoarea verde, uneori cu reflexe de smarald.

Cand te apropii de el, ai senzatia ca te apropii de craterul unui vulcan. De pe un mal pe altul distanta ar fi cam de 40-50 de metri, iar specialistii spun ca adancimea este de numai 4 metri.

Localnicii au insa propria varianta, care nu coincide absolut deloc cu varianta oficiala.
Mai speriosi, sau poate doar plini de imaginatie, unii oameni spun ca lacul se intinde prin galerii subterane chiar pana la Marea Neagra. Legendele create sustin ca mina prabusita e foarte adanca, iar deschiderea plina de apa a lacului nu ar acoperi decat o mica parte din ea. Cu toate acestea, din 1920 si pana acum, niciun maramuresean nu s-a plans ca i se clatina casa. Lacul ramane insa un obiectiv turistic deoarece culoarea apei se schimba.

In urma inundarii minei, apa e plina de sulfuri, iar culoarea este de un verde puternic, care bate usor in albastru. Cand mai multe persoane inoata, atunci culoarea apei se schimba iar. Combinatia chimica din lac a facut ca aici sa fie prezent si acidul sulfuric liber, in concentratie de 7, 8 miligrame la litru, iar ph-ul apei este 4.

Nu va speriati, se poate inota lejer in lac, fara a avea vreun soi de probleme.

Desi este un lac format cu ajutorul omului, turistii apreciaza faptul ca nu este modernizat. Nu se simte nicaieri o “imbunatatire” cu beton a peisajului, iar acest lucru a facut din Lacul Albastru o destinatie romantica pentru multi din tinerii indragostiti. Nu putini sunt cei care prefera sa vina aici pe Atv-uri, sau cu un gratar.

Coniferele din jurul lacului completeaza o priveliste incantatoare, constituindu-se intr-o zona de agrement deosebita.

Lacul a fost studiat si cercetat de inginerul geolog Vasile Bologa, un pasionat ocrotitor al naturii. Privind geneza sa si chimismul apei, este unicat in tara, fapt pentru care, in urma cu 25 de ani a fost declarat Monument Al Naturii.

Biserica Romano-Catolica din Baia Sprie

Ridicata in stil neoclasic intre anii 1847-1855, Biserica Romano-catolica din piata Libertatii este o constructie monumentala cu doua turnuri inalte purtatoare a doue cruci aurite.

Acest lacas bisericesc este flancat la intrare de statuile impunatoare a doi sfinti.

Creasta Cocosului

Rezervatia geologica Creasta Cocosului, din m-tii Gutii, a fost declarata arie ocrotita in 1954.

Creasta reprezinta o portiune dintr-un vechi crater vulcanic constituita din punct de vedere petrografic din andezite bazaltice cu piroxeni si biotit de Gutii. In cadrul rezervatiei se evidentiaza `creasta Cocosului`, care da numele rezervatiei, reprezentand o colina ascutita, crenelata, de circa 200 m lungime, aflata la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spatiala aproape verticala, dupa directia Nv - Se. La sud de creasta principalã se aflã centrele miniere Baia Mare, Baia Sprie si Cavnic, centrul turistic Mogosa si Complexul Suior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde taurile de munte Chendroaisei si Morarenilor.

Accesul la rezervatie se poate face urmand doua trasee:

- unul pe valea Suiorului
- celalalt di durmul national ce leaga Baia Sprie de Maramuresul istoric prin dreptul hanului Pintea Viteazul urmand marcajul turistic.

Rezervatia Creasta Cocosului, face parte din categoria a-3-a de arii protejate - monumente ale naturii, avand ca scop protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica si peisagistica deosebita.

Rezervatie fosilifera Chiuzbaia

O zona naturala protejata, de un interes aparte, este cea a vaii Chiuzbaii, unde pe versantul sudic al varfului Ignis pe o suprafata de 50 Ha se afla rezervatia fosilifera Chiuzbaia.

Flora fosila din aceasta rezervatie cuprinde 55 de familii, 107 genuri si 240 specii.

Localitate apartinatoare de orasul Baia Sprie, Chiuzbaia este o asezare pitoreasca situata intr-o depresiune intramontana deosebita marginita de abruptul stancos al varfului Ignis si de conurile vulcanice : Chiuz, Poca si Magura.

Fantana lui Stoll

Situata pe latura sudica a biserici romano-catolice din orasul Baia-sprie, montaj metalic clasic realizata in a doua jumatate a secolului Xix-lea purtand numele primarului din acea vreme.

Lacul Bodi - Mogosa

Lacul Bodi este situat pe raza administrativ-teritoriala a orasului Baia Sprie, la o altitudine de peste 730 de metri. Lacul de agrement are o suprafata de patru hectare, iar potrivit autoritatilor sanitare apa acestuia este foarte buna.

Acces: Statiunea Mogosa este localizata in judetul Maramures la 17 km de municipiul Baia Mare, pe dn 18. Este pe raza administrativa a orasului Baia Sprie.

Partia de schi Suior si Mogosa

Suior - Baia Sprie
Altitudine: 668 m
Distanta de Baia Mare: 18 km

Accesul se face pe DN 18, pe traseul Baia Mare - Baia Sprie - Sighetu Marmatiei.
Partia Mogosa - caracteristici
Nivel dificultate: avansat
Lungime partie schi: 2. 200 metri
Nu exista nocturna
Omologata pentru competitii F. R. S. B.
Plecare de pe Varful Mogosa 1246 m, sosire la 720 m
Teleschiul Moski si Partia Moski

Instalatii urcare
Telescaunul Suior
Telescaunul Mogosa

Partia Moski este, de fapt, partea superioara a Partiei Mogosa, unde exista o instalatie de teleschi proprie. Pentru a urca in punctul de start al teleschiului Moski se ia telescaunul din Statiunea Suior.

Se poate ajunge la Moski si pornind din Statiunea Mogosa, dar telescaunul de acolo are sosirea in varful partiei, de unde pentru a ajunge la Moski trebuie coborata o panta abrupta, recomandata doar schiorilor experimentati.

Cine urca pe Mogosa fie coboara doar partea superioara a partiei, de unde poate sa urce din nou pana aproape in varf cu teleschiul Moski si sa faca ture scurte, fie sa coboare partia intreaga pana in statiune, de unde urca iar cu telescaunul pana in varf.

Nivel de dificultate: avansat
Lungime partie: 600 m
Nu exista nocturna
Nu se fac inchirieri

Mogosa
Altitudine: 750 m
Distanta de Baia Mare: 22 km
Accesul spre Mogosa se face pe dn 18, pe traseul Baia Mare - Baia Sprie - Sighetu Marmatiei.

Atelierul de olarit - Les Daniel

Inca din secolul al 17-lea in Baia Sprie exista un centru de ceramica, alcatuit din bresle de olari.
In 1780 in oras erau 50 de olari, ca dupa aproape 160 de ani in anul 1938 numarul acestora sa scada la 7.
Acestia locuiau pe strada Olarilor strada ce-si pastreaza denumirea si astazi. Prelucrarea lutului si tehnica modelarii vaselor nu se deosebeste mult de tehnica celorlalte centre de ceramica din tara.
Ca elemente de decor, predomina formele geometrice si cele vegetale.

Centrul de ceramica de la Baia Sprie se incadreaza in familia ceramicii romanesti zmaltuita si nezmaltuita.

Astazi puteti vizita atelierul de olarit Les Daniel din Baia Sprie, strada Luncii nr. 1.

Activități de agrement în Baia Sprie

Partiile de schi Suior

Partiile de schi de la Suior sunt amplasate pe versantul nordic al Masivului Mogosa, avand o lungime totala de 3600 metri. Zona turistica Suior se afla in Baia Sprie, la 3, 5 km de centrul orasului si la o distanta de 18 km de municipiul Baia Mare.

Situata la poalele Muntilor Gutai, statiunea beneficiaza de peisaje de neuitat si partii de calitate deosebite. Aici, stratul de zapada dureaza din decembrie pana in martie.

Partia de schi Suior 1 - lungime de 1500 metri, o diferenta de nivel de 300 metri si este dotata cu instalatie de producere a zapezii artificiale si instalatie nocturna pe toata lungimea de 1500 metri.

Partia de schi Suior 2 - lungime de 1200 metri si o diferenta de nivel de 300 metri.

Partia de schi Suior 3 - lungime de 900 metri si o diferenta de nivel de 300 metri.

In statiunea Suior exista si o partie pentru incepatori, cu o lungime de 100 metri, fiind dotata si cu baby-schi.

Centru de inchiriere al echipamentelor de schi si snowboard poate asigura zilnic peste 200 de echipamente complete necesare turistilor, dar si instructori de schi.

Partia de schi Mogosa

Partia de schi Mogosa localizata in judetul Maramures la 18 km de municipiul Baia Mare, 3,5 km de Baia Sprie pe Dn 18.

Partia se gaseste in apropierea Varfului Mogosa din Muntii Gutai.

Partia Mogosa - nivel dificultate: avansat
- lungime partie schi: 2200 metri.

Omologata pentru competitii F. R. S. B.
Plecare de pe Varful Mogosa 1246 m, sosire la 720 m Partia Moski Nivel de dificultate: avansat lungime partie: 600 m.