adaugă o unitate turistică
search
date_range

Localitatea Agapia

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Depre Agapia

Comuna Agapia are o aşezare fizico-geografică aparte, cu sate inchegate, cu oameni harnici şi dornici de a-şi construi gospodării din ce in ce mai frumoase şi mai moderne, cu două lăcaşuri mănăstireşti care s-au dezvoltat incepand cu secolul al XIV-lea. Comuna este aşezată in partea de Nord a judeţului, aspectul reliefului comunei este unul montan la Vest şi o unitate depresionară la Est, iar relieful de acumulare este reprezentat in lungul paraielor Agapia, Tinoasa şi Valea Seacă, iar relieful de luncă este reprezentat pe Valea paraului Agapia, prelungidu-se pană la confluenţa paraului Netezi cu Agapia. După harta solurilor se poate aprecia că peste 50% din suprafaţa comunei, aparţine zonei montane, iar restul teritoriului facand parte din provincia carpato-moldovă.

Principala bogăţie a comunei o constituie fondul forestier pe o suprafaţă de 3462 ha, circa 52% din suprafaţa comunei; suprafaţa agricolă este de 2402 ha reprezintand 40,9%, din care intravilan 837 ha.

Comuna este străbătută de DN15C Piatra Neamţ - Targu Neamţ, precum şi de drumurile judeţene DJ 155D (pană la Mănăstirea Agapia) şi DJ 155E (spre Mănăstirea Văratec).

Comuna Agapia se află la intersecţia paralelei de 47010' lat. N cu meridianul de 26017' long. E.

Conform datelor recensămantului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a comunei Agapia număra 4.542 locuitori.

Satele care intră in componenţa comunei sunt Filioara, Săcăluşeşti şi Văratec.
Sursa: www.neamt.ro

Manastirea Agapia

Manastirea Agapia, construită în
anii 1642-1644 si sfintită la 12 septembrie 1647, de Mitropolitul Varlaam al
Moldovei, în prezenta domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost pictată la
interior de Nicolae Grigorescu. În incinta mănăstirii se găseste un muzeu de
artă medievală si religioasă, o bibliotecă cu un patrimoniu de peste 12.000 de
volume.

De la Văratic se ajunge la  Mănăstirea Agapia fie pe scurtătura tăiată prin pădure către nord, trecând prin Filioara (DC 168), fie revenind în şoseaua naţională, pentru ca după 4 km să ne îndreptăm spre vest pe DJ 155 D, fie pe un drum forestier de un pitoresc deosebit. Faţă de Piatra Neamt, mănăstirea se află la 43 km, iar faţă de Târgu Neamţ la 9 km.

Mănăstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate monumente din această parte a ţării, căutat de un mare număr de vizitatori dornici să vadă o străveche vatră de credinţă şi cultură, dar şi un nepreţuit tezaur de artă, unic prin capacitatea sa de a dezvălui specificul şi originalitatea spiritualităţii româneşti.

Puţini ştiu însă că începuturile acestui vestit aşezământ monastic, ce izvodeşte parcă din peisajul mirific pe care-l desfăşoară Muntele Muncelu, Dealul Mare şi Dealul Crucii, sunt strâns legate de existenţa unui schit ce-a dăinuit până astăzi, la o distanţă de aproximativ 2 km, într-o poiană ce te îmbie la popas pe poteca de peste munte care leagă valea Agapiei de valea pârâului Secu.

Tradiţia, consemnată şi în unele vechi manuscrise, a păstrat numele sihastrului Agapie care, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ar fi ridicat împreună cu ucenicii săi o bisericuţă de lemn pe locul astăzi numit "Livada părinţilor". Numele acestui monah, care în limba greacă înseamnă "drag", "dragoste" (faţă de aproape), s-a transmis nu numai obştii isihaste pe care a condus-o, ci şi munţilor din jur, pârâului şi mai apoi aşezării din vale.

Mai multe dealii pe: www.neamt.ro

Cum ajungeti la Manastiri

1. La 12 km de Targu Neamt si la 40 km de Piatra-neam, ajungeti la Manastirea Varatec.

2. De la Varatec se ajunge la Manastirea Agapia fie pe scurtatura taiata prin padure catre nord, trecand prin Filioara, fie revenind in soseaua nationala, pentru ca dupa 4 km sa va indreptati spre vest pe drumul judetean 155 D, fie pe un drum forestier.

3. Manastirea Secu, este situata la o distanta de 22 de km de orasul Targu Neamt, pe soseaua ce leaga orasul Targu Neamt de comuna Pipirig.

4. Manastirea Sihastria se afla la 16 Km de Targu Neamt si 63 Km de Piatra-neamt.
5. La Sihla se poate ajunge cu maaina si din spatele Manastirii Agapia, parcurgand un drum forestier de 8 kilometri, iar cei care vor sa ajunga pe jos, tot de la Agapia, urca pana la Agapia din Deal, de unde continua traseul spre Sihla, pe coama muntelui.
6. Puteti face o drumetie lejera intre cele doua sate, prin Filioara, trecand si pe la rezervatiile forestiere Codrii de Arama si Padurea de Argint.

7. Un traseu pe bicicleta poate facut pe drumul forestier din Agapia urmand valea in amonte pana la schitul Sihla, coborand apoi la manastirea Sihastria si ulterior Secu. Ultima parte este in cobora, pe drum asfaltat.

8. De la Secu se poate incerca inchiderea unui circuit (mountain-bike), insa cu o etapa fara drum, in urcus pana la manastirea Agapia Veche.

9. Cu motocicleta se poate folosi traseul de mai sus, insa de la Secu se poate continua la obiectivele de pe valea Nemtisorului (pana la schitul Icoana Nou) si intoarcere prin Targu Neamt.

10. Se pot face circuite velo la obiectivele si manastirile din zona.

Obiective turistice în Agapia

Manastirea Agapia

Mănăstirea Agapia este situată în comuna Agapia, la 25 km de Bodesti. Prima vatră monahală a fost clădită de pustnicul Agape, în poiana „Livada părinţilor” - 1380. Au urmat o bisericuţă de lemn (1437) şi alta de piatră (1585), la Agapia din Deal sau Agapia Veche, dar terenul aluneca mereu datorită apelor subterane. Repetatelor surpări li s-a adăugat în 1821 pârjolul luptelor dintre turci şi eteriştii greci, refugiaţi tocmai aici.
Alegând o nouă vatră la Agapia din Vale, monahii au primit ajutorul Hatmanului Gavril, fratele domnitorului Vasile Lupu. Noua ctitorie a fost ridicată în 1642-1644, chiliile şi turnul-clopotniţă fiind adăugate în următorii trei ani. Şi acest locaş a fost lovit de jaful oştilor străine şi, mai ales, de violenţa asediului turc asupra eteriştilor, baricadaţi aici în 1821. De-a lungul timpului mănăstirea a suferit numeroase jafuri, distrugeri şi incendii, dar a fost refăcută şi consolidată.
Lăcașul are fațade de un alb strălucitor ce poartă pecetea stilului neoclasic, frumoși pilaștri de factură corintică încadrând ferestrele și ușile sau susținând arcade oarbe cu arhivolte bogat ornamentate. Ferestrele au chenare de fontă cu decorații de aceeași factură neoclasică, iar deasupra ușii de intrare se află icoana hramului (Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil) pictată de Nicolae Grigorescu.

Schitul Sihla

Schitul Sihla este una din renumitele sihăstrii ale Moldovei. Aici şi-a petrecut viaţa pustnicească marea sfântă a Sihlei şi a Moldovei, Cuvioasa Teodora.