Aflata nu departe de batranul Callatis si la cativa kilometrii de Vama Veche, intr-un loc unde s-au intalnit de mii de ani drumurile pescarilor cu ale corabierilor, contrabandistilor si negutatorilor, Pestera Limanu a capatat un nimb de legenda.
A fost refugiu in timpul unor atacuri, ascunzatoare pentru hoti, casa pentru pribegi, loc secret de practicare a unor ritualuri religioase, inca din neolitic, trecand prin antichitatea dacica, greceasca, daco-romana, epoca medievala. Faima de ``pestera cu comori`` s-a raspandit cu usurinta.
In afara de valoarea istorica, Pestera Limanu prezinta si o deosebita importanta speologica. Ea este o pestera freatica dezvoltata in calcare stratificate orizontal. Stratele orizontale au fost fragmentate de un sistem regulat de fisuri verticale. Cand placa de calcar sarmatian s-a scufundat sub nivelul freatic, apele au patruns in lungul planelor rectilinii de discontinuitate din roca si au dizolvat, lasand in urma o retea labirintica cu distributie rectangulara formata din galerii cu sectiuni dreptunghiulare surprinzator de regulate.
Unii cercetatori considera ca cel putin o parte din galerii au fost in intregime sapate de om, in multe locuri fiind evidenta daltuirea peretilor. Vazuta in plan, reteaua de galerii seamana mai degraba cu harta strazilor unui oras neglijent sistematizat. Folclorul local a transmis faptul ca galeriile Pesterii Limanu s-ar intinde prin beciurile si fantanile din Limanu pana in Bulgaria sau chiar Turcia!
Pestera Limanu este complet lipsita de podoaba stalactitelor si stalagmitelor, care dau farmec altor pesteri. Acest fapt se explica prin absenta infiltratiilor de apa de la suprafata.
Pestera este interesanta din punct de vedere biospeologic.
Exista o fauna de nevertebrate bogata a carei principala sursa de hrana o constituie acumularile de guano de la coloniile de lilieci care se adapostesc in pestera mai ales iarna. In afara de lilieci, in pestera pot fi intalnite intamplator si alte vertebrate: serpi, broaste testoase, vulpi, dihori.
|
Sugestii
