Adulți
-
2
+

Copii
-
0
+

Localitatea Vama

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Vama

Comuna Vama apare mentionata in analele istoriei inca din timpul lui Alexandru cel Bun, printr-un uric din 18.11.1409, care atesta aceasta asezare ca loc de plata a vamii. Cadrul geografic pitoresc, frumusetea portului popular, indeosebi camasile femeiesti "cu riuri de pui", bunditele cu blana de dihor, caldura sufleteasca a oamenilor acestor plaiuri bucovinene atrag an de an, impresionindu-i pe multi vizitatori din tara si de peste hotare.





Asezare istorica (atestata documentar in 1408), comuna Vama este situata in mijlocul unui cadru natural de o frumusete coplesitoare: munti impaduriti (Obcinele Bucovinei si Raraul la o altitudine de 1000-1650 m) ce ofera posibilitatea unor drumetii reconfortante sau a unor minunate partide de vanatoare, rauri cristaline (Moldova si Moldovita) care susura in tihna legende de odinioara.

Oamenii locului sunt ospitalieri, pastratori ai unor stravechi si fermecatoare traditii populare.

Obiective turistice Vama

Muntii Rarau si Giumalau - masive muntoase apropiate intre ele, la nord de valea Bistritei, acolo unde acest rau face primul mare cot taind in curmezis zona cristalina a Carpatilor Rasariteni. Inaltimea moderata pe care o au (1.653 m in Rarau si 1.857 m in Giumalau), atractivitatea peisajelor (relief carstic, rezervatii geologice si forestiere), multimea potecilor cu pante line si a plaiurilor domoale sunt conditii care au favorizat dezvoltarea drumetiilor de munte. Raraul este un fel de simbol turistic al Bucovinei despre care Geo Bogza scria: "In alte locuri pot fi munti mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul, aici Raraul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii si a istoriei".

Cheile Moara Dracului - rezervatie geologico-morfologica din Muntii Rarau, impresionanta prin inaltimea peretilor. Pietrele Doamnei - in mijlocul frumoaselor privelisti ale Raraului se inalta spectaculos si enigmatic aceste "turnuri gotice" formate din calcare apline. Peisajul salbatic, formele bizare ale stancilor au invaluit aceste locuri in aburul misterios al legendelor. Inalte de 70 m, Pietrele Doamnei se afla la 1634 m altitudine, la mica distanta de cabana Rarau. Impreuna cu zona inconjuratoare formeaza o rezervatie complexa (890 ha) care atrage an de an numeroti iubitori ai naturii.

Codrul secular de la Slatioara - rezervatie forestiera pe versantul de est al Masivului Rarau, (intre 800 si 1320 m altitudine), unul dintre cei mai vechi din Romania si din Europa, unele exemplare atingand o vechime de 350-400 ani.
Principalele specii arborescente sunt molidul, bradul, fagul.

Padurea Valea Putnei - rezervatie forestiera, sub varful Giumalau, cu fauna bogata.

Obiective turistice în Vama

Cetatea de Scaun a Sucevei

Sistemul de fortificatii construit in Moldova la sfarsitul secolului al XlV-lea, in momentul aparitiei pericolului otoman, cuprindea, in scopuri de aparare, intarituri de pamant si lemn, dispuse in jurul unor asezari, puncte fortificate aflate in centrul unor localitati sau pe principalele artere ele legatura dintre acestea (fortificatii ale curtilor domnesti si manastiresti, precum si cetati de importanta strategica, situate fie la hotare, pe linia Nistrului, fie in interior in zona apropiata, subcarpatica).
Intre aceste intarituri Cetatea de Scaun a Sucevei, una dintre cele mai cunoscute pana in prezent, s-a bucurat de faima deosebita de-a lungul timpului. Identificindu-se cu gloria militara si cu idealul de independenta al intregului popor, Cetatea de Scaun a Sucevei a avut o istorie nu numai bogata in evenimente si fapte de lupta, ci a insemnat adesea si principalul element de rezistenta al intregii Moldove impotriva celor ce doreau sa o supuna. Astazi, complexul de arhitectura Cetatea de Scaun, resedinta voievodala a Moldovei, sugereaza vizitatorilor imaginea vietii Sucevei medievale.
Cetatea de Scaun Suceava a fost instruita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391). Constructia initiala era dreptunghiulara, cu latura de sud de 36 m si cea de est de circa 40 m. La capete si la mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de forma patrata. Din ordinul lui Stefan cel Mare incaperile din interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care inconjoara fortul. Zidul de incinta a fost construit in doua etape: in prima etapa, inainte de anul 1476, se construieste un zid lat de 1,5 m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de anul 1497, se adauga la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile patrate devin semicirculare. In interiorul cetatii se aflau incaperi pentru soldati, camere pentru domn si familia sa, un paraclis, depozite de alimente si munitii.Cetatea de la Suceava a fost supusa unor puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1476,1485,1497), dar nu a putut fi cucerita. in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568), din dispozitia turcilor, Cetatea de Scaun a Sucevei este incendiata, iar capitala este mutata la Iasi.
O ultima epoca de stralucire cunoaste cetatea in timpul domniei lui Vasile Lupu, care intreprinde mari lucrari de restaurare. In anul 1675 voievodul Dumitrascu Cantacuzino, din ordinul Portii Otomane, dispune distrugerea cetatii.

Manastirea Dragomirna

Ctitorie situata in comuna Mitocu Dragomirnei, din 1609 a marelui carturar si miniaturist Anastasie Crimca si a marelui logofat Lupu Stroici.
Ulterior, in anul 1627, din porunca domnitorului Moldovei, Miron Barnovschi, se construiesc masive ziduri de aparare, flancate de turnuri de aparare si contraforti care-i dau aspectul unei formidabile cetati.
Prin proportii si elemente decorative, Dragomirna reprezinta o noua etapa a arhitecturii moldovenesti.
Un prim element novator este turla foarte inalta si svelta. Printre alte elemente noi sunt fatadele din piatra bruta, pilastrii si turla sculptata in piatra ce creeaza imaginea unei adevarate dantelarii.
Braul torsada care incinge longitudinal biserica in partea de mijloc, constituie un alt element arhitectural nou. Influenta gotica se resimte la ancadramentele usilor si ferestrelor.
Pictura interioara se distinge ca element de noutate in alegerea si tratarea temelor, cu multe elemente ale artei miniate. Aici au realizat frescele mesterii locali Craciun, Maties, Ignat si Grigorie.
Muzeul manastirii cuprinde manuscrise, broderii, odoare de pret, icoane vechi de o deosebita valoare.

Manastirea Humor

Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuiog, construita in 1530.
A fost imprejmuita dupa obiceiul timpului cu puternice ziduri de piatra, din care au dainuit pana astazi, doar turnul masiv din piatra bruta. Caracteristic la biserica manastirii Humor este acea desfasurare a picturii, in dauna decoratiei arhitecturale a fatadelor, care va deveni o caracteristica a bisericilor construite in timpul domniei lui Petru Rares. Inovatia apare la pridvor, care la Humor este deschis in patru arcade in arc frant. In interiorul bisericii sunt tablourile votive: unul prezinta familia domnitorului Petru Rares, celalalt se afla in gropnita si prezinta pe logofatul Teodor Bubuiog si sotia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv il prezinta pe Daniil hatmanul si parcalabul Sucevei si pe sotia acestuia, Anastasia. Frumoasa manastire din marginea orasului Gura Humorului are o poveste lunga si complicata. Ca si Moldovita si Probota, inceputurile ei urca in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. In acea vreme orasul invecinat nu exista inca, iar manastirea se ascundea intre codrii unei vai de rau.
Ruinele ei se mai pot vedea si astazi pe drumul care duce din oras la manastire,mai aproape de oras decat actuala biserica.Aceasta prima manastire a fost inalatata de catre marele vornic Oana, inca de la iceputul sec. XV; manastirea se ruinase si se pustiise catre inceputul sec.XVI, probabil nu fara legatura cu sirul de razboaie purtate de Sfantul Stefan cel Mare.In vremea lui Petru Rares, Humorul este cuprins in campania de restaurari initiata de domn lucrare savarsita de un mare boier, logofatul Toader Bubuioc.
Pisania ne infatiseaza inaltarea manastirii ca datorita exclusiv lui Jupan Teodor Bubuioc si sotiei sale Anastasia, dar cu ajutorul si bunavointa domnului Petru voievod (Rares). Mai mult decat atat, tabloul votiv il infatisaza pe acesta din urma,in picioare,dupa cum se cuvenea, condus de Fecioara Maria, oferind biserica lui Hristos, in timp ce ctitorul real este infatisat doar in camera mormintelor, in genunchi, oferind la randul sau biserica Mantuitorului. Mormantul insusi al ctitorului se afla in camera mormintelor, incapere pec care n-o aflam de obicei decat la manastirile ctitorii domnesti si folosite numai de familiile domnitoare.
Biserica desi se conformeaza planului obisnuit in vremea lui Petru Rares nu are turla, particularitate caracteristica pentru bisericile paracliselor bisericesti, sau servind drept lacasuri de cult unor comunitati - orase sau sate - in timp ce manastirile domnesti si bisericile domnesti au totdeauna o turla pe naos

Manastirea Moldovita

Inaltata de Petru Rares in 1532, si zugravita in 1537, manastirea Moldovita prezinta cateva trasaturi comune cu Probota si chiar cu Humorul. In primul rand, este o ctitorie noua pe locul - sau, mai precis, in apropierea - alteia mai vechi, ruinate; in al doilea rand, toate trei sunt o manifestare acelei slave imparatesti de care domnului ii placea sa fie inconjurat. In adevar, in apropierea actualei manastiri, se mai pot inca vedea ruinele aceleia pe care un act din vremea lui Alexandru cel Bun - 1410 - o pomeneste ca fiind nou zidita.
Este interesant de observat ca acelasi lucru se repeta si la Probota si la Humor, dupa cum este posibil ca si la Putna sa fie existat un asezamant mai vechi decat biserica Sfantului Stefan cel Mare iar la Neamt si Bistrita este sigur ca inainte de cele care se vad astazi au fost inaltate alte monumente. Fara indoiala, nu era o predilectie ciudata a domnului de restaura sau innoi vechile locasuri si nici nu trebuie pusa aceasta actiune exclusiv pe seama traditiei, conservator pastrata in cercurile bisericesti.
Bogatele danii, constructiile importante, caracterul fastuos,rafinat al constructiilor si al decoratiilor lor, toate aceste lucrari arata ca, departe de a fi doar sediul unor colectivitati departate de viata tarii, manastirile acestea aveau o anumita importanta sociala, se integrau in sistemul de organizare economica, sociala, politica, si chiar militara a Moldovei. In general, aceste locasuri sunt situate intradevar in zone izolate - in regiuni de munte sau in mijlocul padurilor - de multe ori la capatul unor poteci care duc spre principalele pasuri din Carpatii rasariteni.
Dotate cu averi importante fortificate, pastrand importante comori artistice - pretioase nu numai prin mestesugul cu care sunt lucrate, ci si prin materialele din care sunt facute - avand o amenajare interioara in care se poate descifra o complexitate de functii - caci daca biserica ramane cel mai important edificiu nu trebuie neglijate nici casele domnesti, nici egumeniile care imbina salile de adunare cu beciurile pentru rezerve, nici trapezele monumentale - manastirile aveau un rol important in ecologia tarii si in organizarea expoatarii resurselor inca virgine din zonele mai putin locuite, si in acelasi timp si functia militara de posturi de paza la accesele secundare care nu erau strajuite de cetati.

Manastirea Probota

In timpul lui Stefan I Musat (1394-1399), calugarii sihastri au ridicat biserica "Sf. Nicolae" din Poiana.
In anul 1465, Stefan cel Mare a ingropat aici pe mama sa, doamna Oltea si in 1467, pe sotia sa Evdochia.
Manastirea Probota a fost ridicata de Petru Rares, pe locul vechii biserici, in mai multe etape: biserica in 1530, pictura in 1536.
Zidul de incinta a fost ridicat in 1550.
Este necropola domneasca. Pictura apartine unui mester cu serioase cunostinte si notiuni de perspectiva geometrica, apropiate de cele ale contemporanilor sai din tarile Renasterii occidentale.
Tema "Apocalipsei" reprezinta aici o adevarata manifestare de viziune fantastica moderna.
Tabloul votiv il prezinta pe Petru Rares impreuna cu familia. In gropnita se afla mormintele lui Petru Rares, al doamnei Elena si al fiului lor Stefan.
Probota a fost un important centru cultural, aici formandu-se vestitii carturari ai epocii: Dosoftei, Grigore Rosca, Gheorghe Movila.

Manastirea Putna

Manastirea Putna este prima ctitorie a Sfantului Stefan cel Mare, destinata sa fie locul de inmormantare al marelui domn si al familiei sale. Construita intre anii 1466 si 1481, trebuia sa fie si principala instiutie eclesiastica a tarii, care sa-l sprijine pe domn pe taram cultural si religios in politica sa de neatarnare si de intarire a statului.
Soarta lacasului a fost, parca retraind simbolic clipele de restriste sau de marire ale intregii tarii, extrem de agitata. Biserica, inceputa in 1466, in momentul in care Sf Stefan ajunsese la o anumita siguranta a domniei, a fost terminata trei ani mai tarziu - in 1469, si sfintita abia in 1470, dupa ce domnul repurtase cateva victorii si eliminase pe Petru Aron, ucigasul tatalui sau si rivalul sau la scaunul tarii.
In lumina acestor evenimente, ctitoria Putnei apare ca un gest de semnificatii - prima afirmare a domnului ca proteguitor al bisericii, iubitor de carte si de frumos, inceput al unui lung sir de ctitorii menite sa constituie focare de invatatura care sa temeiniceasca unitatea de gand si crez a intregului popor. Legenda spune ca domnul a ales locul tragand cu arcul.
Dar dincolo de legenda se intrezaresc realitati istorice mai substantiale. Locul fermecator de la poalele Obcinei Mari, acolo unde se deschide Valea Putnei varsandu-se in raul Suceava, era poate un mai vechi loc de calugarie, asa cum ar fi dovedit-o pomenirea de catre Neculce a unei biserici de lemn anterioare, precum si existenta in apropiere a unei bisericute sapate in stanca, asa numita chilie a lui Daniil Sihastrul.
Dar, in acelasi timp, manastirea constituia o asezare puternica, fortificata si bogata, inchizand una din vaile prin care se putea cobori de la Pasul Prislopului in Moldova si polarizand populatia asfirata din aceasta zona de munte, pe atunci acoperita, in mult mai mare masura de paduri. Scurta vreme dupa zidirea bisericii (in 1481), dealtfel, domnul a intatit-o cu zid de cetate cu turnuri la colturi si la mijlocul laturilor. Din aceasta fortificatie originara nu se mai pastreaza decat turnul tezaurului, pe latura de apus, si pisania turnului clopotnitei, pe sub care,poate, se si intra in manastire, pe aceea de rasarit, mutata pe turnul portii, construit mai tarziu, la refacerea din jurul anului 1760.
Totodata domnul da temeiuri temeinice trainice vietii economice a manastirii, inzestrand-o si dandu-i nenumarate danii in pamant, paduri elesteie, mori risipite pe tot intinsul Tarii Moldovenesti. In anul 1503 Putna stapanea 24 sate. Dar, in 1484,in timpul campaniei turcesti incheiata cu anexarea Chiliei si Cetatii Albe la Imperiul otoman, Putna arde "cu desavarsire". domnul o reconstruieste, pe aceleasi temelii, dupa cate se pare. Domnii care-i urmeaza, la randul lor, se straduiesc sa sporeasca si sa imbogateasca lacasul prestigios. Alexandru Lapusneanu construieste un turn-clopotnita nou. La inceputul veacului al XVII-lea, manstirea este jefuita de o ceata de hoti care coborase din munti, dinspre Prundul Birgaului.
Apoi, al 1653, cazacii lui Timus Hmielnitki, veniti sa lupte pentru reintronarea lui Vasile Lupu-Voda, jefuira manastire si-i luara invelitoarea de plumb, din care au facut, in cetate la Suceava, gloante pentru pusti. Gheorghe Stefan-Voda, noul domn, a refacut in mare parte manastirea, poate continuand lucrari incepute in scurta ultima domnie a lui Vasile Lupu (mai-septembrie 1653).
Dar reconstruirea manastirii nu avea se se incheie decat in anul 1662, in vremea lui Israti Dabija-voda, cel iubitor. In anul 1739, un cutremur naprasnic a daramat pentru a treia oara manastirea. Nereparata la vreme, aproape parasita, a continuat sa se ruineze pana, ce, in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea, Iacov Putneanu, fost mitropolit al Moldovei, retras la Putna, a intreprins o renovare radicala a constructiilor, reparand biserica, refacand si largind pe alocurea zidul de incinta, construind un turn al portii nou, chilii noi de lemn(1756-1760). In cursul sec al XIX lea au fos construite chilii noi de zid (1854-1856), un turn-clopotnita nou(1882), a fost largit din nou zidul de incinta.
In anul 1902, au fos intreprinse restaurari importante inteprinse de arhitectul Karl Romsorfer, care au modificat intr-o anumita masura aspectul ansamblului in viziuna romantica, influentata de scoala de restaurare a lui Viollet le Duc. In sfasit incepand din anul 1954, Directia Monumentelor Istorice si de Arta a intreprins numeroase lucrari de restaurare, care au contribuit intr-o masura considerabila la restituirea aspectului initial al manastirii si la elucidarea istoricului ei. In vremurile infloririi ei, manastirea Putna a fost si un important centru atistic. Nu au ramas decat prea rare marturii documentare directe cu privire la atelierele artistice si ale infaptuirii culturale ale manastirii. Dar este sigur ca la Putna au existat ateliere de caligrafi si miniaturisti, precum si de broderie.Letopisetul de al Putna si cel al lui Azarie atesta persistenta unei traditii cronicaresti in manastire, dealtfel, din incredintarea domneasca. Iar sculptura crucilor de lemn, arta calugareasca prin excelenta, a continuat sa fie practicata in manastire pana in zilele noastre.
Desigur, argintarii, pietrarii si chiar mesterii in lemn, precum acel Vichenti care a facut usa de lemn ferecata in fier a turnului tezaurului, erau oraseni, lucrand pentru manastire numai dupa nevoie, la comanda. Dar chiar daca nu toate artele au fost reprezentate printre monahii care o populau, nepretuitul si bogatul tezaur de podoabe imparatesti, cu care ctitorul ei si urmasii sai daruisera manstirii - 13 manuscrise,14 broderii, 4 piese de metal, din cate ni s-au pastrat, apartin vremii lui Sf Stefan cel Mare si au fost facute special pentru manastirea Putna - a constituit un ansamblu prestigios, servind de model pentru generatii intregi de ctitori si donatori si drept izvor de inspiratie pentru nenumarati artisti. Dealtfel, din acest punct de vedere pe primul loc trebuie amintita pictura bisericii. Dupa cate ne spune Ion Neculce, manastirea avea si pictura exterioara - chiar daca nu putem preciza in ce consta aceasta pictura - intreaga zugraveala avea un caracter accentuat somptuos,"mai mult aur decat zugraveala". In incinta patrulatera a manastirii se parunde pe sub turnul scund, strapuns de un gang cu bolta semiclindrica, al portii. Pe latura de nod, in interior, casa scarii duce la etajul superior al turnului.Pe fatada exterioara impartita in panouri patrulatere de caramida si tencuiala, in centru, a fost prinsa pisania originara, din vremea Sf Stefan cel Mare, a manastirii, iar pe cea interioara, alta pisanie, datand din 1752. In centrul incintei este situata biserica. In plan treflat si de proportii alingite - 37 m lungime, 15 m latime in dreptul absidelor laterale, 3 m inaltime - este impartita in tinda deptunghiulara, pronaos patrat, camera mormintelor - de asemenea dreptunghiulara, despartita de naos de doar trei coloane - naosul patrat - prelungit lateral de absiele seundare - si altarul din absida principala.
Actuala ei infatisare este aceea din sec.XVIII, cu unele modificari datorita restaurarii lui Romstorfer. Planul insa pare sa fie cel originar ca tip, chiar daca dimensiunile au fost amplificate. Pridvorul a fost adaugat intr-o etapa mai tarzie a primei faze constuctive, din vremea Sf Stefan cel Mare. Decorul exterior, arcadele si firidele, braul torsionat, consolele firidelor cu profil de aspect baroc, consolele sunt cu siguranta tipice pentru refacerea din sec.XVII, daca nu chiar adaugate de estaurarea lui Romstorfer. Iar daca ancadramentele ferestrelor - atat de mici, dreptunghiulare cu decor de baghete incrucisate, cat si cele in arc frant cu fine menouri si cu timpane ajurate cu motive spirale - sunt de traditie buna moldoveneasca, cele ale usilor sunt niste alcatuiri hibride, datorita fie fanteziei restauratorului, fie completarii nepricepute a elementelor mutilate de vremuri. Acoperisul actual, de tabla de arama, inlocuind pe cel fantezist, de tigla policroma smaltuita, asezat de Romstorfer, se datoreste restaurarii recente, si restituie aspectului originar al invelitorii. In interior, cele doua cupole in calota sferica pe arce diagonale, se inscriu in traditia arhitecturii moldovenesti, fara insa sa fie cele din vremea Sf Stefan. Vesmantul stralucitor al zugravelii a disparut de mult, iconostasul a fost refacut de Iacov Putneanu, in a doua jumatate a sec al XVII lea, dar pierele de mormant, cu frumoasa podoaba de impletitri sau palmete sculptate in relief plat, s-au pastrat: in baldachnul de sud din camera mormintelor cea a Sf Stefan cel Mare(mort in 1504), in cel de nord mormantul doamnei Maria de Mangop (moarta in 1477), alaturi pietrele celor doi fii ai Sf Stefan cel Mare -Bogan(mort in 1479) si Petru (mort in 1480), a doamnei Maria Vochita (moarta in secXVI), apoi in pronaos, ale lui Bogdn-voda, cel Orb (mort in 1517), a doamnitei Maria , fiica Sf Stefan cel Mare (moarta in 1518), a lui Stefanita-voda (mort in1527) si cea a doamnei Maria Rares (moarta in 1529), iar in ziduri cele ale mitropolitilor Teoctist (mort in 1477) si Iacov Putneanul (mort in 1778). Pe latura de apus a incintei sunt situate turnul tezaurului, una din putinele ramasite ale vechiului zid de incinta, apoi paraclisul manastiri, construit in stil neoclasic, la 1854, in sfarsit, pe vechi temelii, pe un loc unde mai demult se inalta staretia, muzeul. Pe latura de miazazi a curtii se inalta chiliile ridicate la 1902, cu trapeza in care a avut loc, in 1904, adunarea comemorativa cu prilejul implinirii a 500 de ani de la moartea Sfantului Stefan cel Mare. Sapaturi ecente au identificat sub acest corp de constructii fundatii, stalpi si arcade si chiar crampeie de ziduri de la vechile chilii din sec.XVI si XVII. Iar pe latura de nord alt corp de chilii, datand tot de la inceputul secolului nostru, in care, pentru o vreme, au fost ada

Manastirea Rasca

Ctitorie a vestitului domnitoru al tarii Moldovei, Alexandru Lapusneanu. Construita intre 1554-1558 ca necropola domneasca a familiei.
Are aspectul unei adevarate fortarete remarcandu-se printr-o deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel Mare si Petru Rares.
Se află pe valea râului Rasca, în comuna Rasca, judeţul Suceava, având hramul Sf. Nicolae.
Ansamblul manastiresc Rasca a fost construit în mai multe etape începând cu 1512 când Bogdan III a construit chiliile, iar în 1540, episcopul Romanului Macarie, logofăt Ioan şi Teodor Balş construiesc biserica cu hramul Sf. Nicolae.
În 1542, Petru Rareş porunceşte construirea zidurilor cu creneluri şi turn în jurul bisericii.
Biserica manastirii Rasca este de mici dimensiuni:
* plan treflat, fără pridvor şi camera mormintelor
* pe naos s-a ridicat o turlă pe arce diagonale, cu două baze de aceeaşi formă, refăcute între 1610-1617.
* pe pronaos se află o calotă de pandativi, susţinuţi pe arce
* intrarea este axială
* fresce bogat aurite
In perioada 1611-1617, marele vornic Costea Bacioc măreşte biserica adăugând către vest o încăpere mare, despărţită inegal de către o arcadă. Acest adaos semăna cu un pronaos supralărgit , alungit, dându-i un aspect specific. Din pridvor au rămas doar urme: coloane octogonale adosate pe lângă peretele bisericii şi o parte din pardoseala de lespezi. Iniţial construcţia bisericii a fost în plan triconc, cu turlă pe naos.
Cea de a doua turlă se află pe pridvorul închis.
* are un stil diferit de cel vechi, specific sec. XVII, datorat pătrunderii formelor de influenţă muntenească şi orientală:
* portalul de intrare de pe latura de sud are arcada în dublă acoladă
* este încadrat de baghete încrucişate şi suprapusă de "sprânceana" cu profile de tip Renaştere
* noul pronaos are nervuri masive din trei troluri paralele cu prelungiri în consolă; şi scuturi şi imposte cu motive munteneşti
S-au păstrat icoane vechi şi lespezi funerare, sec. XV-XVI Pictura interioară şi exterioară a manastirii Rasca a fost executată între 1551-1554. Stamatello Kontras din Zante a fost pus de Alexandru Lăpuşneanu să zugrăvească biserica.
A folosit pictura tradiţională din vremea lui Petru Rareş cu înnoiri, atât în tematica iconografiei din exterior, cât şi în stilul influenţat de noutăţile pe care Renaşterea le-a adus din vestul peninsulei Balcanice. Remarcabil este tabloul votiv care-l înfăţişează pe Petru Rareş şi familia sa.
În sec. XVII s-au adăugat elemente noi la incintă:
* deschiderile în arc frânt aplatizat, tipic orientale
* trapezaria, cu tencuieli profilate pe faţadă - datează din 1765. În 1872 Manastirea Rasca sufera reparaţii şi modificări:
* acoperişurile cu bulb de pe turnul porţii şi de pe cuhne
* dărâmarea pridvorului
* închiderea intrării de pe latura de sud
* deschiderea intrării dinspre vest
* repictarea bisericii
În 1844, domnitorul Sturza surghiuneşte pe marele istoric Mihail Kogălniceanu, care a stat închis timp de 6 luni într-o cameră din clopotniţa manastirii Rasca. .

Manastirea Sucevita

In vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfarsitul secolului al XVI-lea, Sucevita a fost construita ca o adevarata manastire - cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat blazon al familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1591.
Biserica manastirii cu hramul "Invierea Domnului", avand planul moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina a artei locale.
Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat "testament al artei moldovenesti".
Cei doi pictori ai Sucevitei, Ioan si Sofronie, formati la scoala de miniaturisti ai lui Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele specifice miniaturii si iconografiei. Imbinarea culorilor, predominante fiind verdele crud metalic si rosu sangeriu, creeaza impresia unei uriase pagini de carte miniata. Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca unitatea ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistica.
Printre cele mai reprezentative teme prezente in pictura exterioara a Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax in care este redata lupta dintre bine si rau, Friza profetilor si filozofilor antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel.
Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova.
Tabloul votiv din naos, il prezinta pe ctitor, domnitorul Ieremia Movila, impreuna cu familia.
Muzeul manastirii, situat in fostele case domnesti, adaposteste capodopere de o exceptionala valoare ale artei medievale bisericesti

Manastirea Voronet

Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Biserica manastirii cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc.
Pictura interioara a Voronetului este realizata in timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model, iconografia bizantina si poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de maretie, reducand la esential imaginile si expresiile).
Se remarca imaginea "Pantocratorului", "Cina cea de taina", "Impartasirea cu paine a apostolilor", "Impartasirea cu vin", "Spalarea picioarelor".
Tabloul votiv il prezinta pe ctitor alaturi de doamna Maria Voichita, o fiica si fiul Bogdan, toti in costum de epoca.
Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. "Judecata de apoi" capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii.

Salina Cacica

În jurul anului 1780, în locul unde se află astăzi localitatea Cacica (la 48 km de Vama şi la 40 de km de municipiul Suceava) au fost descoperite zăcăminte de sare. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salină, aducându-se muncitori şi tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsurgic, mai ales din Galiţia, cei mai mulţi fiind de etnie polonă şi de religie romano-catolică.
OBIECTIVE TURISTICE ÎN SALINĂ:
Capela romano-catolică Sf. Varvara - aflată la capătul scărilor cu 192 de trepte, la 21 metri adâncime. Capela a fost construită în anul 1806 la iniţiativa preotului polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici să aibă unde se ruga înainte şi după terminarea lucrului (în localitate nefiind nici o biserică). Iniţial era căptuşită cu lemn, acesta fiind îndepărtat în anul 1904. Patroana capelei este Sf. Varvara (aşa este denumită de către catolicii din zonă şi nu Barbara), patroana minerilor. Capela are tot ce îi trebuie unei bisericuţe: altar, icoane, candelabru, amvon şi balcon pentru cor. Altarul şi amvonul au fost sculptate în sare masivă. Capela are dimensiuni mari: 25 m lungime, 9 m lăţime şi 7 m înălţime. Pereţii sunt rectangulari, iar în partea dreaptă se află o icoană reprezentând-o pe Sfânta Varvara, aici adunându-se zilnic minerii înainte de a coborî în adâncurile salinei, pentru a se ruga ca ea să-i ceară lui Dumnezeu să-i ocrotească în timpul muncii lor, precum şi după ce îşi terminau lucrul, pentru a-i mulţumi. Odată, era celebrată aici zilnic Sfânta Liturghie la care participau minerii catolici, greco-catolici şi ortodocşi. În prezent, la data de 4 decembrie a fiecărui an, de Sf. Varvara, coboară în capelă preoţii celor 3 confesiuni mai sus-enumerate pentru a celebra un Te-Deum, iar copiii prezintă un program artistic în costume populare ale celor 3 etnii şi în 3 limbi.
Capela ortodoxă - aflată la adâncimea de 35 metri, unde se desfăşoară Orizontul I. În această zonă, galeria săpată direct în sare este mult mai largă şi are pe pereţi basoreliefuri sculptate în stânca de sare, cu tematică religioasă, opera recentă a unor tineri scultori din zonă, unele după modele similare de la Salina Wieliczka de lângă Cracovia. În partea dreaptă a capelei se află Icoana Sf. Daniil Sihastrul. Lacul Sărat - este un lac artificial săpat manual de mineri la o adâncime de 35 metri, pe pereţii căruia se găsesc cristale de sare. Dimensiunile lacului sunt de 10x6 metri. Lacul este îngrădit cu balustradă şi iluminat de câteva reflectoare, cu ani înainte aici făcându-se mici plimbări cu ajutorul unei plute.
Sala de dans denumită şi "Sala Ing. Agripa Popescu" (după numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului, aşa cum apare într-un basorelief în peretele de sare) - aflată la adâncimea de 37 metri, are dimensiuni relativ mari: 24 x 12 x 12 metri, iar la capete are 3 balcoane şi ele săpate în sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive, spectacole fiind şi primul loc de distracţie din zonă.

Stalpul lui Voda

Construit din ordinul domnitorului Mihai Racovita in anul 1717 pentru a rememora campania sa victorioasa din Transilvania.

Biserica din lemn Inaltarea Domnului din Vama

Biserica de lemn cu hramul Inaltarea Domnului, din Vama a fost construita in anul 1783 ( conform legendei de pe tablita explicativa din Muzeul Satului Bucovinean) in localitatea Vama din comuna omonima (aflata in judetul Suceava). In anul 2001, Parohia Inaltarea Domnului din Vama ( aflata in zona etnografica Campulung Moldovenesc ) a donat biserica de lemn si clopotnita catre Muzeul Satului Bucovinean, unde se afla in prezent.

Ansamblul bisericii ``Inaltarea Domnului`` din Vama a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, avand codul de clasificare Sv-ii-a-b-05654 [1], fiind format din 2 obiective:

Biserica de lemn "Inaltarea Domnului" - datand din 1783 si avand codul Sv-ii-m-b-05654. 01

Clopotnita - datand din 1787 si avand codul Sv-ii-m-b-05654. 02

Muzeul oului

Muzeul oului din Vama este un obiectiv de interes turistic național si este proprietatea d-nei Letiția Orșivschi Heiser,meșter popular de renume internațional.Muzeul adăpostește un tezaur de peste 10.000(zece mii) ouă încondeiate în diverse tehnici tradiționale, atât din Bucovina, cât și de pe toate continentele globului pământesc.
Muzeul dispune de un modern sistem audio de ghidare iar d-na Letiția susține adevărate lecții de inițiere în arta încondeierii ouălor, prin demonstrațiile practice pe care le face grupurilor de numeroși turiști ce-i trec pragul.

Activități de agrement în Vama

Mountain bike pe trasee marcate

Peste creasta varfului Barbusca, peste Obcina Feredeului, peste Vf. Buzaului, pe drumul Salatrucului, pe trasee recent marcate si amenajate, va invitam la o portie de adrenalina, la turism activ in natura, cu bicicleta, caruta sau Atv-ul, ,cu ghid de specialitate

Veniti si explorati atractiile geologice si floristice locale din Poiana oualelor(trovantilor) pe paraul Cobilelor, Poiana haiducului Darie, Pestera Talharilor, Drumul Tatarilor, Pietrele Doamnei, Piatra Soimului, Piatra Buhii, Cheia Dracului, Fanetele montane de pe plaiul Todirescu si rezervatia forestiera Codrul secular de la Slatioara.

    Date de contact:
  • Nume: Aurelia Badale
  • Telefon: 0740 269 193
  • Email: aureliabadale@yahoo.com

Poze imprejurimi Vama

Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama Vama

Vezi toate unitatile de cazare din Vama