|
Pe raza satului, in partea dinspre Muntele Giumalau, se afla in trecut un domeniu de vanatoare regal. In acest scop, in Poiana Itcani (5 km din centrul satului) a fost construit in anii `20 ai secolului trecut un Castel de vanatoare, care a gazduit pana dupa al doilea razboi mondial partidele de vanatoare ale Casei Regale. Prin decretul Nr. 983 din 26 mai 1948 publicat in Monitorul Oficial Nr. 121 din 27 Mai 1948, castelul cu tot inventarul aferent este confiscat `5 corpuri cu un total de 40 de camere`. Dupa aceasta data, Castelul a fost folosit de nomenclatura vremii, pana in 1986, cand cladirea a suferit un incendiu.
Dupa revolutie s-a incercat renovarea lui, dar in prezent acesta functioneaza ca adapost pentru lucratorii forestieri din zona. Domeniul de vanatoare a ramas si este administrat de Directia Silvica Suceava (se organizeaza vanatori de urs, mistret si cerb in special).
Rezervatia forestiera Codrii Seculari Giumalau, intinsa pe 290 hectare, cu arboret de molid pur (Picea Excelsa), cu varste de peste 130 de ani. Constituita in 1941, rezervatia face parte din reteaua nationala a ariilor protejate.
Rezervatia cinegetica Giumalau, pentru protejarea cocosului de munte. Pe raza satului, in anul 1983, s-a recoltat un trofeu de lup, a carui blana detine locul 10 in topul mondial al trofeelor, cu 154,78 puncte CIC. Omologarea trofeului a avut loc in cadrul expozitiei cinegetice de la Nitra (Slovacia) in 1986.
Tot in raza localitatii, pe raul Putna Mare se afla Pastravaria Valea Putnei infiintata in anul 1890 la sugestia regelui Carol I, cu scopul de a repopula raurile de munte. Initial au fost construite 15 bazine din pamant, toate apartinand familiei Antonovici. In perioada 1954-1955 s-a reconstruit pastravaria, in aval de vechiul amplasament. Intre 1979-1981 s-au realizat unele modernizari, numarul bazinelor ajungand in prezent la 38, toate din ciment. Aici se cresc puieti de pastrav `fantanel`, `curcubeu` si `indigen`.
Aceste soiuri de pastrav au devenit o delicatesa cu ajutorul silvicultorului Otto Zalutschi, locuitor din sat, care in anii 50 ai secolului trecut a avut ideea de a-l prepara intr-o noua reteta: afumat la foc molcom din crengi rasinate si inabusit in cetina de brad. Astfel s-a creat `pastravul la cobza`.
Biserica Ortodoxa cu Hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, construita in 1904, repictata in 2002. Centrul Social intemeiat de Preotul Corneliu Constantin Luca, paroh al Bisericii.
Sursa: www.wikipedia.org
|
Sugestii
