|
Toponimul Neamt este mentionat prima data in
lista rusa de orase valahe, adica romanesti, intocmita intre anii 1387 si 1392,
unde este inscris Neamtul in munti. Ulterior, regele Ungariei, Sigismund de
Luxemburg, a folosit acest toponim ante castrum Nempch (inaintea Cetatii -
Neamt) intr-un act emis in 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni in
Moldova, urmata de o lupta la Ghindaoani, unde a fost invins de Domnul Stefan
I. La 7 ianuarie 1403, toponimul Neamt apare intr-un document al cancelariei
Moldovei, unde domnul tarii, Alexandru cel Bun, mentiona pe boierul pan Sandru
de la Neamt ca facand parte din sfatul domnesc. Asupra originii toponimului
Neamt au existat diferite discutii si ipoteze, care nu au solutionat multumitor
aceasta problema. Bogdan Petriceicu Hasdeu (1870) considera ca Neamt e tot
Neamt, adica numele de Neamt se refera la grupul de nemti, poate chiar cavaleri
teutoni ori sasi, care au zidit Cetatea - Neamt.
O parere deosebita a avut Ilie Minea (1943) (sustinuta de lingvisti si istorici:
Al. Lepadatu, N. Iorga, R. Rosetti, N. Constantinescu, N. Grigoras, Ghe. Cojoc,
V. Vataseanu, D. Constantinescu, C. Turcu), care considera toponimul Neamt de
origine slava, de la termenul nemetic, care inseamna linistit sau tacut,
definind caracteristicile zonei si ale raului principal. Tacut - tacuta este
termen de origine latina, iar expresia tacenia loca inseamna locuri calme,
linistite, tainuite (Turcu, 1977). Tacut prin traducere a devenit nemeti, care
cu timpul a capatat forma romanizata de Neamt, ce a inlocuit termenul vechi
latino - romanesc tacuta. Revenind la cele de mai sus, acceptam ca numele
orasului vine de la toponimul raului Neamt (rau tacut sau linistit).
Sursa:
www.primariatgneamt.ro
Obiective de interes turistic in Targu Neamt si
imprejurimi
Manastirea Agapia construită în
anii 1642-1644 si sfintită la 12 septembrie 1647, de Mitropolitul Varlaam al
Moldovei, în prezenta domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost pictată la
interior de Nicolae Grigorescu. În incinta mănăstirii se găseste un muzeu de
artă medievală si religioasă, o bibliotecă cu un patrimoniu de peste 12.000 de
volume.
Manastirea Neamt a cărei primă
atestare documentare datează de la 7 ianuarie 1407 si transformată în mănăstire
de Petru I Musat. Domnitorul Stefan cel Mare a hotărât construirea unei noi
biserici sfintită la 1497. Mănăstirea detine o importantă colectie de obiecte
de artă si cea mai veche bibliotecă din tară.
Manastirea Varatec datează de la 1785
când maica Olimpiada a pus bazele acestui asezămînt. Mănăstirea detine un muzeu
de artă medievală si o bibliotecă. Pictura datează de la 1841, iar catapeteasma
este sculptată în lemn de tisă si suflată în aur. La 1857 mănăstirea avea 4
biserici, 300 de chilii, 700 de călugărite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni.
Manastirea Secu construită în sec.XIV,
de către ieromonahul Vasian, reînnoită în jurul anului 1560 de călugărul Zosim.
În 1602 s-a contruit un nou lăcas de către Nestor Ureche.Pictura interioară
datează de la 1850. Mănăstirea a fost în numeroase rînduri incendiată si
pustiită. Aici s-a purtat ultima luptă dintre turci si eteristi al 1821.
Sihastria - ridicată la 1655 de
înteleptul Sihastru Atanasie. La 1734 episcopul Ghedeon de Roman a ridicat o
nouă biserică de piatră. Distrusă la 1821 a fost refăcută în 1824 de
mitropolitul Veniamin Costache. În apropiere se găsesc stâncile cu pesteri care
au servit drept adăpost Sfintei Teodora.
Cetatea Neamtului a fost ridicată la sfârsitul secolului al XIV-lea de către Petru I (1374-1391). Constructia s-a desfăsurat în două etape. Prima etapă, din timpul lui Petru I Musat s-a concretizat prin ridicarea unui fort central, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 m si înalt |
