|
Pestera Comarnic este una din cele mai mari si in acelasi timp una din cele mai frumoase pesteri din Banat, prin salile ei monumentale si grandoarea formatiunulor stalagmitice.
Este deschisa turismului larg, nefiind momentan amenajata si nici electrificata. Acest lucru insa nu ii stirbeste cu nimic frumusetea, din contra, confera vizitatorilor un aer de mister si aventura.
Vizitarea pesterii se face sub conducerea unui ghid calificat, care cunoaste in amanunt pestera si atrage atentia turistilor asupra frumusetii acestei lumi subpamantene.
Pestera Comarnic este situata in bazinul hidrocarstic Toplita - Comarnic , constituind Rezervatia Naturala Pestera Comarnic cu o suprafata, la exterior, de 0,10 hectare.
Intrarea Comarnic se afla la capatul nordic al pesterii, este de dimensiuni mici, insa cu poarta metalica si serveste de acces grupelor de turisti conduse de ghid.
Intrarea Ponicova se afla in capatul sud-vestic al pesterii, la baza unui perete calcaros,este de dimensiuni mari, inchisa de asemenea cu poarta metalica si serveste la iesirea din pestera.
Sistemul de galerii s-a format sub actiunea Ogasului Ponicova care, adancindu-se treptat in fracturile tectonice ale benzii de calcare ( lata de numai 300-400 m si orientata nord-sud ), a format mai intai etajul superior ( fosil ), apoi pe cel inferior ( subfosil ).
Colorarile cu fluoresceina au aratat ca exista inca un etaj mai inferior (activ), impenetrabil omului ; in perioadele secetoase apa ogasului se pierde in albie la 50-100 m inainte de intrarea Ponicova, foloseste numai acest etaj si iese prin resurgenta.
Etajul fosil al pesterii masoara peste 2 km lungime si reprezinta o grandioasa succesiune de galerii de dimensiuni mari sau foarte mari care fac legatura intre sali vaste.
Acest sistem principal al pesterii, care leaga cele doua intrari, constituie atractia turistica de baza prin bogatia formatiilor concretionate.
La inceputul galeriei, pana in punctul de statie 7, se gasesc putine concretiuni.
In salile din punctele 11, 15, 20 si 23 exista blocuri de prabusire de mari dimensiuni, iar in Sala Zebrelor peretii si tavanul sint dungati de calcare stratificate cu intercalatii de silex innegrite la suprafata.
Abia in aceasta sala incep frumusetile renumite ale pesterii.
Din tavan atarna in multe locuri stalactite de cele mai variate tipuri.
Pe planseu sunt bogat reprezentate stalagmitele, de la cele subtiri pana la enormele domuri, precum si stalagmite columnare, care intalnind stalactite dau coloane gratioase.
Tot pe planseu exista goururi pline cu apa de picurare limpede, perle de pestera lustruite sau grauntoase, izolate cu lacas sau adunate in cuiburi, precum si baraje de travertin inalte de peste jumatate de metru ( zidurile chinezesti, zona in care in timpul topirii zapezilor sau a viiturilor mari se instaleaza lacuri destul de intinse ).
Peretii si tavanul sunt in multe locuri ingrosati de scurgeri stalagmitice divers colorate, prezinta orgi, baldachine, valuri si draperii, lame transparente, cristale minuscule de calcita si felurite alte formatiuni care stralucesc feeric la lumina lampilor.
Salile cele mai frumos bogat concretionate, precum si formatiile mai importante au capatat denumiri si sunt trecute pe schita.
Din punctul 59 o ramificatie conduce in Sala Virgina, pe vremuri protejata printr-o poarta care intrece in frumusete tot ce se poate vedea pana aici.
Podeaua, in intregime din calcita scanteietoare este de fapt o enorma scurgere stalagmitica, cu gururi in trepte, pe care sunt risipite o puzderie de stalagmite, domuri si coloane, iar peretii sunt imbracati cu scurgeri proeminete variat colorate.
Tot din punctul 59 o ramificatie conduce prin Galeria Cotita, scunda si intortocheata, lipsita de formatiuni stalagmitice, la intrarea Ponicova. Spre deosebire de galeria principala, ea nu e sapata in calcare jurasice cenusii, ci in calcare cretatice alb-galbui.
Etajul subfosil este inundat in intregime in epoca topirii zapezilor si a viiturilor mari.
El poate fi explorat partial la ape scazute pe sectoarele de galerii accesibile prin punctele 20, 34 si 52. chiar la apele cele mai mici, comunicarea intre sectoare e impiedicata de un sifon permanent ( Fantana lui Pluto ), iar inaintarea spre nord, de alte sifoane.
Galeriile sunt usor descendente in sensul curgerii apei si formate pe fete de strat exista si in acest etaj concretiuni splendide ( de pilda Cascada de Lapte ), dar mai importante si mult mai numeroase sunt formele sculptate de apa pe toata sectiunea galeriei ; dintre ele retinem linguritele, martorii de silex si lapiezurile. | 
