Peştera Scărişoara este una
dintre cele mai mari peşteri cu gheaţă din Romānia, situată pe
teritoriul comunei Gārda de Sus, judeţul Alba, īn Munţii Apuseni.
Nu se cunoaşte data exactă cānd a fost descoperită peştera, dar este
menţionată īn 1863 de către Adolf Schmidl, care a făcut unele descrieri
ale ei şi prima hartă. Emil Racoviţă a menţionat această peşteră īn
lucrarea sa Speologia, apărută īn 1927. Conform lui Emil Pop peştera
are o vechime de peste 3.500 de ani, ea formāndu-se īn timpul
glaciaţiunilor, cānd aceşti munţi erau acoperiţi de zăpadă şi gheaţă.
Peştera este localizată la [arată locaţia pe o hartă interactivă]
46°29′23″N 22°48′35″E / 46.48972, 22.80972, la o altitudine de 1.165
metri deasupra nivelului mării. Are 105 metri adāncime şi 720 metri
lungime, cu o intrare de 50 metri diametru şi 48 metri adāncime,
accesul făcāndu-se printr-o scară metalică īnspre o sală imensă (108
metri lungime, 78 metri lăţime) - Sala cea Mare. De aici se deschid 3
intrări care duc la sălile denumite Biserica (īn faţă, cu peste 100
stalagmite), Rezervaţia Mare, Galeria Coman (stānga) şi Rezervaţia Mică
(dreapta). Turiştii pot vizita sala de la intrare, Sala cea Mare,
Biserica, celelalte camere fiind rezervate oamenilor de ştiinţă (putānd
fi vizitate doar cu acordul Institutului Speologic din Cluj-Napoca.
Volumul de gheaţă este de 75.000 m³ şi are 26 metri īnălţime.
Temperatura medie atinge +1°C vara şi coboară pānă la -7°C iarna. Īn
zona permisă turiştilor temperatura medie este de 0°C.
Īn peşteră trăiesc lilieci, precum şi insecte mici (2-3 mm) - Pholeuon
proserpinae glaciale. Īn Rezervaţia Mare a fost descoperit un schelet
de Rupicapra rupicapra. |