Comuna Șanț este situată la aproximativ 650 m altitudine la poalele Vârfului Ineu din Munții Rodnei, fiind înconjurată din toate părțile de munți înalți: la nord Ineul (2279 m), Beneșul (1580,40 m), Ineuțul (2212,56 m); la est Rotunda (1188,81 m), Vârful Omului (2010,2 m), Cucureasa (1778,24 m); la sud-vest muntele Cornu (1300 m) etc.
Acești munți formează o cunună tăiată de văi și constituie un scut puternic, ceea ce face ca temperatura să fie moderată și comuna să fie mai puțin expusă vânturilor și furtunilor.
Aici își are izvorul Someșul Mare, care străbate întreaga comună, motiv pentru care Ocolul Silvic Șanț - constituit ca serviciu public în cadrul Consiliului Local, precum și ansamblul folcloric - din cadrul Căminului Cultural - poartă numele de "Izvorul Someșului". Ocolul Silvic, înființat în anul 2002, administrează peste 12.000 ha de pădure ale comunelor Șanț,și Poiana Ilvei.
Vf Pietrosul Rodnei - Masivul cel mai inalt din Carpatii Rasariteni (alt. max. vf. Pietrosul 2303m).
Creasta principala masoara peste 50 km lungime, pe o latime de 30-40 km si prezinta o asimetrie asemanatoare celei fagarasene: abrupta spre nord, domoala spre sud cu exceptia zonei Pusdrele, in apropierea careia se afla o cabana si un refugiu Salvamont. Lipsit in zona alpina de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul.
Ineul Rodnei
Al 2-lea ca inaltime 2279m h, se poate ajunge din valea Blaznei, sau din pasul Rotunda.
Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul nordic, unde exista importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhaescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: câteva circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale si nise nivale. Calcarele din jumatatea sudica a Muntilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin câteva pesteri remarcabile: Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc
Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munti, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se incadreaza in categoria lacurilor glaciare cantonate in circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari. Sub limita crestei principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.
Muntii Suhard
Masivul Suhard este situat în partea centrală a grupei nordice a Carpaților Orientali, în zona cristalino-mezozoică, ocupînd o suprafață de aproximativ 325 km2. Are o orientare generală nord-vest — sud-est, în această direcție măsurînd în linie dreaptă 35 km.
Suhardul este delimitat de o serie de văi, depresiuni și șei adînci, fapt care îi conferă o individualitate pregnantă. Astfel, valea Bistriței Aurii se interpune între Munții Suhard și Munții Zimbroslava și Munții Țibău din nord, Obcina Mestecăniș din nord-est și Masivul Giumalău din est. Sectorul Bistriței Aurii, limitrof masivului, se desfășoară între „casele Rotunda" și Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe această distanță rîul coboară de la 1000 la 800 m altitudine absolută. În partea de nord-vest Pasul Rotunda (1 271 m) se insinuează ca o puternică inflexiune între Munții Suhard și Munții Rodnei, iar izvoarele Someșului Mare, Pasul Suhard (1 150 m) și, în continuare, valea Coșnei, pînă la ieșirea în depresiune, formează limita spre Munții Bîrgău.
La sud, Depresiunea Dornelor, cu compartimentele Poiana Stampei și Dorna, se intercalează ca un spațiu întins între Suhard și Munții Călimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din țara noastră. Reprezentînd o limită clară spre sud-vest, pe o lungime de 22 km, valea Coșnei are un talveg ce coboară de la 1150 m (cît are la obîrșie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluență cu Dorna). La rîndul ei, Dorna, de la confluența cu Coșna pînă la Vatra Dornei, curge în zona limitei sudice, cale de 15 km.
La confluența Dornei cu Bistrița Aurie se află cea mai coborîtă cotă din zona Masivului Suhard, respectiv 791 m altitudine absolută.
|