Sant. Turism Sant
path
Caută cazare în:
pixel
box
Sant:
Cazare Sant
Restaurante Sant
Sali de conferinta Sant
box
pixel
box
Despre Sant:
Despre Sant
Obiective turistice Sant
Evenimente turistice si agrement Sant
Poze Sant
Harta Sant

Paște 2017 Sant
Crăciun 2016 Sant
Revelion 2017 Sant
box
pixel
box
Cazare judetul Bistrita Nasaud:
Cazare Beclean
Cazare Bistrita
Cazare Bistrita Bargaului
Cazare Cetate
Cazare Colibita
Cazare Dumitra
Cazare Dumitrița
Cazare Feldru
Cazare Livezile
Cazare Lunca Ilvei
Cazare Magura Ilvei
Cazare Maieru
Cazare Nasaud
Cazare Nepos
Cazare Piatra Fantanele
Cazare Poiana Ilvei
Cazare Prundu Bârgăului
Cazare Rebrisoara
Cazare Rodna
Cazare Romuli
Cazare Sangeorz Bai
Cazare Sant
Cazare Telciu
Cazare Valea Blaznei
Cazare Valea Vinului
Cazare Zagra

box

Despre Sant

Comuna ªanþ este situatã la aproximativ 650 m altitudine la poalele Vârfului Ineu din Munþii Rodnei, fiind înconjuratã din toate pãrþile de munþi înalþi: la nord Ineul (2279 m), Beneºul (1580,40 m), Ineuþul (2212,56 m); la est Rotunda (1188,81 m), Vârful Omului (2010,2 m), Cucureasa (1778,24 m); la sud-vest muntele Cornu (1300 m) etc.

Aceºti munþi formeazã o cununã tãiatã de vãi ºi constituie un scut puternic,
ceea ce face ca temperatura sã fie moderatã ºi comuna sã fie mai puþin expusã vânturilor ºi furtunilor.

Aici îºi are izvorul Someºul Mare, care strãbate întreaga comunã, motiv pentru care Ocolul Silvic ªanþ - constituit ca serviciu public în cadrul Consiliului Local, precum ºi ansamblul folcloric - din cadrul Cãminului Cultural - poartã numele de "Izvorul Someºului". Ocolul Silvic, înfiinþat în anul 2002, administreazã peste 12.000 ha de pãdure ale comunelor ªanþ,ºi Poiana Ilvei.

Vf Pietrosul Rodnei - Masivul cel mai inalt din Carpatii Rasariteni (alt. max. vf. Pietrosul 2303m).

Creasta principala masoara peste 50 km lungime, pe o latime de 30-40 km si prezinta o asimetrie asemanatoare celei fagarasene: abrupta spre nord, domoala spre sud cu exceptia zonei Pusdrele, in apropierea careia se afla o cabana si un refugiu Salvamont. Lipsit in zona alpina de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul.

Ineul Rodnei

Al 2-lea ca inaltime 2279m h, se poate ajunge din valea Blaznei, sau din pasul Rotunda.

Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul nordic, unde exista importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhaescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: câteva circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale si nise nivale. Calcarele din jumatatea sudica a Muntilor Rodnei au permis instalarea unui
relief carstic reprezentat prin câteva pesteri remarcabile: Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc

Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munti, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se incadreaza in categoria lacurilor glaciare cantonate in circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari. Sub limita crestei principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.

Muntii Suhard

Masivul Suhard este situat în partea centralã a grupei nordice a Carpaþilor Orientali, în zona cristalino-mezozoicã, ocupînd o suprafaþã de aproximativ 325 km2. Are o orientare generalã nord-vest — sud-est, în aceastã direcþie mãsurînd în linie dreaptã 35 km.

Suhardul este delimitat de o serie de vãi, depresiuni ºi ºei adînci, fapt care îi conferã o individualitate pregnantã. Astfel, valea Bistriþei Aurii se interpune între Munþii Suhard ºi Munþii Zimbroslava ºi Munþii Þibãu din nord, Obcina Mestecãniº din nord-est ºi Masivul Giumalãu din est. Sectorul Bistriþei Aurii, limitrof masivului, se desfãºoarã între „casele Rotunda" ºi Vatra Dornei, pe o lungime de 45 km; pe
aceastã distanþã rîul coboarã de la 1000 la 800 m altitudine absolutã. În partea de nord-vest Pasul Rotunda (1 271 m) se insinueazã ca o puternicã inflexiune între Munþii Suhard ºi Munþii Rodnei, iar izvoarele Someºului Mare, Pasul Suhard (1 150 m) ºi, în continuare, valea Coºnei, pînã la ieºirea în depresiune, formeazã limita spre Munþii Bîrgãu.

La sud, Depresiunea Dornelor, cu compartimentele Poiana Stampei ºi Dorna, se intercaleazã ca un spaþiu întins între Suhard ºi Munþii Cãlimani, cel mai grandios edificiu vulcanic din þara noastrã.
Reprezentînd o limitã clarã spre sud-vest, pe o lungime de 22 km, valea Coºnei are un talveg ce coboarã de la 1150 m (cît are la obîrºie, în Pasul Suhard) la 860 m (în punctul de confluenþã cu Dorna). La rîndul ei, Dorna, de la confluenþa cu Coºna pînã la Vatra Dornei, curge în zona limitei sudice, cale de 15 km.

La confluenþa Dornei cu Bistriþa Aurie se aflã cea mai coborîtã cotã din zona Masivului Suhard, respectiv 791 m altitudine absolutã.