Manastirea Sambata
path
Caută cazare în:
pixel
box
Sambata de Sus:
Cazare Sambata de Sus
Restaurante Sambata de Sus
Sali de conferinta Sambata de Sus
box
pixel
box
Despre Sambata de Sus:
Despre Sambata de Sus
Obiective turistice Sambata de Sus
Evenimente turistice si agrement Sambata de Sus
Poze Sambata de Sus
Harta Sambata de Sus
Manastirea Sambata

Paște 2018 Sambata de Sus
Crăciun 2017 Sambata de Sus
Revelion 2018 Sambata de Sus
box
pixel
box
Cazare judetul Brasov:
Cazare Apata
Cazare Beclean Brasov
Cazare Bran
Cazare Brasov
Cazare Bunesti
Cazare Codlea
Cazare Comăna
Cazare Cristian
Cazare Criț
Cazare Crizbav
Cazare Dragus
Cazare Dumbrăvița de Brasov
Cazare Fagaras
Cazare Fundata
Cazare Ghimbav
Cazare Halchiu
Cazare Harman
Cazare Homorod
Cazare Jibert
Cazare Lisa
Cazare Moeciu
Cazare Paraul Rece
Cazare Plaiul Foii
Cazare Podu Olt
Cazare Poiana Brasov
Cazare Poiana Marului Brasov
Cazare Predeal
Cazare Prejmer
Cazare Purcareni
Cazare Rasnov
Cazare Recea
Cazare Rotbav
Cazare Rupea
Cazare Sacele
Cazare Sambata de Sus
Cazare Sanpetru
Cazare Sat Magura
Cazare Sat Pestera
Cazare Sebes de Brasov
Cazare Sercaia
Cazare Șinca Veche
Cazare Sirnea
Cazare Tarlungeni
Cazare Timisul de Jos
Cazare Timisul de Sus
Cazare Tohănița
Cazare Tohanu Nou
Cazare Ucea
Cazare Vadu Rosu
Cazare Valea Strambei
Cazare Vama Buzaului
Cazare Victoria
Cazare Viscri
Cazare Vistea de Jos
Cazare Vistea de Sus
Cazare Vistisoara
Cazare Vulcan
Cazare Zarnesti

box

Manastirea Sambata


Pe soseaua Brasov-Fagaras-Sibiu, in dreptul comunei Voila, satul Sambata de Sus, o deviere de 15 km spre sud ne conduce spre locasul monahal ctitorit de domnitorul muntean Constantin Brancoveanu, in anul 1696.

Mânăstirea este situată la poalele munţilor Făgăraş într-un cadru natural deosebit. Se poate considera pe bună dreptate că ne aflăm "pe-un picor de plai pe-o gură de rai" în preajma sa. Aer curat şi proaspăt, linişte întreruptă doar de ciripitul păsărelelor sau de glasul celor dimprejur. Izvoare repezi de munte, păduri cu arbori multiseculari contribuie la crearea unei atmosfere de basm în oricare dintre cele patru anotimpuri.

După cum este şi firesc, nici în curtea ce înconjoară mânăstirea nu lipsesc peisaje deosebite, intrarea făcându-se pe o alee marginită de flori, iar curtea din spate adăposteşte păstrăvăria şi cele două case de oaspeţi. Primăvara, vara şi la începutul toamnei florile produc un peisaj ce încântă realmente privirea.


Istoricul Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus

Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Făgăraş, mânăstirea este renumită ca loc de reculegere, mângâiere şi întărire sufletească pentru credincioşii şi vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaş sfânt.

Poporul român, care s-a născut creştin, are prin Mânăstirea Brâncoveanu, ca şi prin celelalte, peste 250 mânăstiri ortodoxe din România, cea mai trainică punte de legătură a tuturor românilor, de-o parte şi de alta a Carpaţilor.
 
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe în secolul al XVII-lea. Dacă la începutul secolului XVI avem mai multe mărturii indirecte despre existenţa mânăstirii prin menţionarea unor călugări de aici în diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, când satul şi moşia din Sâmbata de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor. Acesta, se spune că a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta, probabil pentru călugării sihastri de aici. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), a zidit din piatră şi cărămidă o mânăstire.    

La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scăpase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat însă asupra punctului principal de rezistenţă, credinţa ortodoxă a românilor, urmărind-se, de fapt, deznaţionalizarea lor. Pentru întărirea şi salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizării, apărut prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat şi reorganizat vechea mânăstire ortodoxă din Sâmbăta de Sus, cu călugări sihaştri, într-o mânăstire mai mare cu viaţă de obşte (călugări care trăiesc, muncesc şi se roagă împreună), spre a da mărturie în