Pipirig. Turism Pipirig
path
Caută cazare în:
pixel
box
Pipirig:
Cazare Pipirig
Restaurante Pipirig
Sali de conferinta Pipirig
box
pixel
box
Despre Pipirig:
Despre Pipirig
Obiective turistice Pipirig
Evenimente turistice si agrement Pipirig
Poze Pipirig
Harta Pipirig

Paște 2017 Pipirig
Crăciun 2016 Pipirig
Revelion 2017 Pipirig
box
pixel
box
Cazare judetul Neamt:
Cazare Agapia
Cazare Alexandru cel Bun
Cazare Baltatesti
Cazare Bicaz
Cazare Bicazu Ardelean
Cazare Bistricioara
Cazare Bodesti
Cazare Borca
Cazare Ceahlau
Cazare Doamna
Cazare Dobreni
Cazare Dulcesti
Cazare Dumbrava Rosie
Cazare Durau
Cazare Frumosu de Neamt
Cazare Garcina
Cazare Girov
Cazare Grinties
Cazare Grozavesti
Cazare Hangu
Cazare Horia
Cazare Izvorul Muntelui
Cazare Negresti
Cazare Oglinzi
Cazare Pangarati
Cazare Piatra Neamt
Cazare Piatra Soimului
Cazare Pipirig
Cazare Poiana Teiului
Cazare Raucesti
Cazare Roman
Cazare Savinesti
Cazare Schitu Tarcau
Cazare Secuieni
Cazare Stanca
Cazare Tarcau
Cazare Targu Neamt
Cazare Trifesti
Cazare Tupilati
Cazare Turturesti
Cazare Vanatori Neamt
Cazare Vulpasesti

box

Despre Pipirig

Localitatea Pipirig, este situata in depresiunea Neamtului. De la Pipirig la Piatra Neamt Muntii Stinisoara mai poarta numele de Muntii Neamt, intre care se disting: Magura Pipirigului, Muntele Chiriacu, aproape de Manastirea Neamt, Muntii Sihlei (c. 1100 m), cul¬mea Agapia, Muntii Hangu-Buhalnita, Muntele Horaita (1000 m), Muntele Bisericanilor si culmea Cozla, langa orasul Piatra Neamt.  Muntii Neamtului reprezinta partea sudica a Muntilor Stanisoarei, intre cursul superior al zonei si Bistrita, invecinandu-se la vest cu Masivul Ceahlau, iar la est cu depresiunea Neamtului.
Muntii Stanisoarei au fost dintotdeauna bogati in paduri seculare, in poieni si in stani de oi, de unde si-au luat si nu¬mele. Dar mai ales au fost binecuvantati de Dumnezeu cu locuri retrase si foarte prielnice vietii de sihastrie si manastiresti. Din acest motiv in lantul carpatic al Muntilor Stanisoara s-au ne¬voit cei mai numerosi sihastri din Moldova si s-au inaltat multe minastiri, precum Slatina, Risca, Neamt, Secu, Sihastria, Agapia, Varatec, Horaita, Bistrita, Bisericani si altele.
Incercand sa explicam toponimul Neamt, trebuie sa remarcam doua ipoteze. Prima sustinuta de Bogdan Petriceicu Hasdeu si A.D. Xenopol, care considera ca numele Neamt se refera la nemti, cavalerii teutoni, care au zidit Cetatea Neamtului. Celalta, avansata de Ilie Minea, Nicolae Iorga, R. Rosetti si altii, indica provenienta slava de la termenul nemeti, care inseamna linistit, tacut; definind astfel specificul ambiental, pe care-l ofera paraul Nemtisor raului ce curge linistit aici.
In Muntii Neamtului se pastreaza aceeasi monotonie a reliefului, ca si in restul Muntilor Stanisoarei, culmea principala orientata NV-SE fiind crenelata de curmaturi transversale, strabatute de afluentii raului Bistrita spre vest sau Moldova spre est. Se remarca varfurile: Crainicul (1192 m), Dealul Mare (Sihla Mare) de langa Schitul Sihla (1178 m), Magura Dumesnicului (1054 m), Stana Manastirii (1018 m), Secu (917 m), iar la nord se inalta semet Varful Bivolul  (1531 m).
Depresiunea Neamtului sau bazinul Ozanei s-a format in cuaternar cand a avut loc o adancire a vailor, datorita miscarilor tectonice de ridicare a Carpatilor, formandu-se suite de terase fluviale, iar in modelarea versantilor un rol important l-au avut alunecarile de teren destul de extinse.
Clima de aici, se incadreaza in cea a muntilor de inaltime mijlocie, cu temperaturi medii anuale de 4-6 °C si cu precipitatii anuale de circa 800 mm. Apele de suprafata sunt reprezentate de afluenti ai Moldovei: raul Neamt (Ozana) in care se varsa paraurile Pluton, Domesnic, Dobreanu si Secu.
Padurile de amestec cu fagi, brazi si molizi acopera aproape in intregime muntii, coborand in depresiunile marginale din valea Ozanei.
Depresiunea Neamtului este o regiune locuita din cele mai vechi timpuri, fiind atestate vechi asezari monahale si cetati feudale  ce vorbesc de istoria Moldovei. Orasul Targu Neamt se afla in marginea estica a depresiunii, pe valea Ozanei, la o altitudine de 365 m, intre extremitatea sud-estica a culmii Plesului si Dealul Boistea. Targu Neamt este o veche asezare medievala (mentionata inca din secolul al XIV-lea), mult timp centru administrativ si comercial al tinutului Neamt.
Mergand spre vest, pe valea Ozanei, pe traseul Targu Neamt – Poiana Largului ce urca de-a lungul albiei Ozanei, se trece prin localitatea Vanatori Neamt, prin rezervatia naturala Branistea de unde se desprinde drumul spre Manastirea Neamt (Lavra Neamtului – ”Ierusalimul romanesc”); continuand traseul spre Poiana Largului, se trece prin Leghin, de unde se ramifica soseaua spre Manastirile Secu si Sihastria, iar in continuarea traseului principal se ajunge, in fine, in localitatea Pipirig.
Pipirig isi trage numele de la o planta numita pipirig, ce avea  in trecut o mare arie de raspandire pe terasele si versantii mlastinosi ai raului Neamt (Ozana). Prima mentiune a numelui se afla intr-un hrisov din 12 martie 1437, care este un act domnesc de danie catre Manastirea Neamt,  prin care Ilie Voievod, domnul Moldovei, a stabilit hotarul mosiei „Muntii”, aratand ca: „hotarul am inceput a alege din gura paraului Mustei, in sus de Cetatea Neamtului, pana la drumul Neamtului…, pana la gura Peperigului, apoi drept in Slatina, apoi obcina catre obarsia Largului si a Farcasei…, pana la muntele de sub Haluca si gura Halucai, apoi pana in varful Pitigaiei si pana la varful Sihlei, la dealul Rusului si peste obarsia Nemtisorului drept la capul Plesului si izvorul Mustei”.   Acelasi hotar este „intarit” la 3 februarie 1455 de catre Alexandru-Voievod, domnul Moldovei.
In timpul domniei Sfantului Stefan cel Mare, prin documentul din 27 iulie 1501, se imputernicesc calugarii de la Manastirea Neamt sa-si apere „Muntele Farcasa pana la Gura Largului, precum si ceilalti munti ai lor si sa-si ia venitul cuvenit de la cei ce vor sa pasca vitele, sau sa vaneze in branistele lor”.
Pipirig facea parte integranta din mosia Manastirii Neamt, fiind un loc de o frumusete rara, unde cativa calugari locuiau si se ocupau cu cresterea vitelor. Aici era stana manastirii, unde pentru calugari era construita o capela in care slujeau si se rugau cei ce ingrijeau turmele; de la aceasta bisericuta locul se numeste pana astazi si Popeni.
Un moment important in popularea localitatii s-a petrecut in secolul al XVIII-lea, cand – dupa rascoala taranilor condusi de Horia, Closca si Crisan (1784) – intreaga Transilvanie era in zbucium. Unii rasculati au platit cu viata, altii n-au vrut sa sufere persecutiile grofilor si ale nemesilor, luand astfel calea bejeniei peste munti si ajungand si pe teritoriul mosiei Manastirii Neamtului din Depresiunea Pipirigului. Un document oficial privind existenta unei populatii pe actuala arie a comunei Pipirig, este Catagrafia Moldovei din anii 1772 – 1773 in care sunt mentionate 38 de case sau 38 de birnici. Birnicii fiind de gospodarie, care aveau obligatia de a plati bir manastirii, pe al carei domeniu erau asezati. Numarul familiilor putea fi mai mare decat cel mentionat, deoarece existau si familii scutite de bir, care nu sunt mentionate, precum preotii, vaduvele, nevolnicii etc.
In acele vremuri, intre anii 1764 – 1790, datorita prigoanei pornite impotriva ortodocsilor din Ardeal privind incercarea de catolicizare a romanilor , mare parte din locuitorii din Tara Barsei, Bretcu, Silistea Sibiului, Sadova Campulungului, Vrancea precum si de pe Valea Bargaului au lasat totul – case, averi – si au plecat cu familiile si turmele lor spre Moldova, atrasi fiind de intinsele plaiuri, de apele bune si de vetrele de sat strajuite de codri de nepatruns.
Mergand pe Valea Bistritei au trecut prin Pasul Petru Voda si s-au oprit la Pipirig. Aceasta emigrare masiva este amintita de Ion Creanga, atunci cand afirma ca bunicul sau, David Creanga, impreuna cu alti mocani ardeleni „s-au tras cu bucatele incoace” din cauza persecutiilor religioase.  Aici au gasit loc potrivit pentru a ierna impreuna cu familiile si turmele lor. Monahii i-au primit cu dragoste crestineasca, i-au gazduit si s-au localizat, cu acordul conducerii Manastirii Neamtului, aici la Pipirig.
In Catagrafia Moldovei din anul 1820 sunt prezentate toate satele existente in acea perioada, cu numele fiecarui locuitor pe categorii fiscale. Astfel il descoperim printre locuitorii satului Pipirig pe Ion Creanga si fiii lui: David Sin(fiul), Ion si Vasile; apoi, Coman Creanga, Gheorghe Creanga. David Creanga – bunicul marelui povestitor Ion Creanga – s-a nascut la Pipirig in anul 1796 si s-a casatorit cu Anastasia (Nastasia), nascuta in anul 1799 in catunul Boboiesti, fiica a lui Ion Lupu Baboi, venit din Sadova Campulungului prin anul 1774 si casatorit cu fata lui Ciubuc, venita si ea de peste munti din satul Ciubucani de langa Toplita. Acest Ciubuc era mester in turnarea clopotelor, oamenii din sat zicandu-i „clopotarul”. El a confectionat clopotul de la biserica ”Sf. Nicolae” din Pipirig si de la biserica ”Sf. Gheorghe” din Gura Largului.

Sursa: www.pipirig.ro