Pardina. Turism Pardina
path
Caută cazare în:
pixel
box
Pardina:
Cazare Pardina
Restaurante Pardina
Sali de conferinta Pardina
box
pixel
box
Despre Pardina:
Despre Pardina
Obiective turistice Pardina
Evenimente turistice si agrement Pardina
Poze Pardina
Harta Pardina

Paște 2017 Pardina
Crăciun 2016 Pardina
Revelion 2017 Pardina
box
pixel
box
Cazare judetul Tulcea:
Cazare Babadag
Cazare Baia de Tulcea
Cazare Baltenii de Jos
Cazare Baltenii de Sus
Cazare Caraorman
Cazare Chilia Veche
Cazare Colina
Cazare Crisan
Cazare Dunavatul de Jos
Cazare Dunavatul de Sus
Cazare Enisala
Cazare Gorgova
Cazare Gura Portitei
Cazare Iazurile
Cazare Ilganii de Jos
Cazare Isaccea
Cazare Jurilovca
Cazare Letea
Cazare Lunca
Cazare Mahmudia
Cazare Maliuc
Cazare Mila 23
Cazare Mila 35
Cazare Murighiol
Cazare Niculitel
Cazare Nufaru
Cazare Pardina
Cazare Partizani
Cazare Periprava
Cazare Sarichioi
Cazare Sfantu Gheorghe Delta
Cazare Slava Cercheza
Cazare Somova
Cazare Sulina
Cazare Tulcea
Cazare Uzlina
Cazare Vulturu

box

Despre Pardina

Pardina este o localitate in judetul Tulcea, Dobrogea, Romania. Este asezata pe malul drept al bratului Chilia Veche pe o lungime de 6 km. Comuna Pardina, este situata pe o lungime de 12 km pe malul drept al Dunarii, pe Bratul Chilia, intre localitatile Chilia Veche si Lascar Catargiu (actualmente Plaur) care administrativ apartine de comuna Ceatalchioi.

 

Caile de acces spre localitate sunt cea navala si rutiera, distanta dintre Pardina si Tulcea fiind de 37 km.

 

Populatia este formata din ucrainieni si moldoveni (care au venit la muncile agricole si s-au stabilit aici). Are o suprafata agricola de 30.600 ha. Populatia se ocupa cu cresterea animalelor si cultura agricola. Indeletnicirea traditionala, pescuitul, este pe cale de disparitie pentru ca batranii pescari au murit iar tinerii nu imbratiseaza aceasta meserie.

 

Provenienta numelui

 

Un bei turc al carui nume nu se cunoaste, a venit in plimbare in Delta Dunarii impreuna cu sotia sa. Poposind la umbra salciilor putin timp, sotia beiului si-a uitat umbrela la o salcie. Dand de lipsa umbrelei sotia beiului a inceput sa strige in limba turca `partisa, partisa` adica umbrela, umbrela.

 

Aceasta denumire in dialectul ucrainean inseamna `Pardin`. Populatia auzind de aceasta intamplare a dat denumirea acelui punct unde poposise beiul de `Pardin` (denumirea ucraineana a umbrelei), iar satul s-a numit `Pardina`. Aceasta s-a petrecut in prima jumatate a secolului al XIX-lea.

 

Din punct de vedere spiritual ei se bucurau de asistenta religioasa de la conducerea bisericii din orasul Ismail.

 

Obiceiuri si traditii

 

In zilele noastre se mai practica in noaptea de Inviere aprinderea unui foc imens din roti de caucic inlocuitor al lemnelor in apropierea cimitirului de catre tineri, avand semnificatia de a transmite lumina sfanta si celor trecuti in nefiinta. Colindele in secolul trecut erau cantate in limba ucraineana insa au fost adaptate la vremurile noastre. Cicirma Marius directorul Caminului Cultural Pardina in perioada 2004-2007 a initiat un studiu in randul batranilor satului, culegand cateva dintre datinile care acum sunt doar o legenda. `Melanca` un colind din Ajunul Craciunului este caracterizat de o ceata de tineri din care unul infatisand o femeie harnica cu o matura in mana avea rolul de a ajuta gazda credincioasa la terminarea treburilor casnice inaintea Craciunului. Ceata de colindatori purta un felinar frumos impodobit cu busuioc, stergare, flori, cetina de brad, la capatul caruia era infiletat un bat de 3 metri pentru a lumina o suprafata mai mare de drum. Tot in seara de ajun copii merg cu `vecera` la bunici si la nasii de botez, iar finii la nasii de cununie. Se pregateste un colac sau paine invelita in stergar si obiecte vestimentare sau de alta natura. Ajunsi la gazda ei rostesc in limba ucraineana cuvintele: `buna seara sfanta seara, m-a trimis mama si tata cu vecera` primind in schimb binecuvantarea si urarile de bine pentru cei care i-au trimis. Sunt serviti apoi cu `cuchia`(grau fiert intr-un amestec lichid din miere, biscuiti,pesmet,coaji de portocala si lamai, nuci, esente etc.) si `ozvar`(compot din fructe autohtone uscate la soare in timpul verii).La plecare ei primesc de asemenea un colac, prosop si cate ceva pentru fiecare membru din familie.