search
date_range

Localitatea Panaci

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Panaci

Ospitalitatea oamenilor, peisajul natural, numeroasele obiective turistice si vestitele izvoare cu apa minerala, indeamna turistii sa viziteze si sa petreaca clipe de neuitat in depresiunea Dornelor.

Asezata intr-un cadru natural de exceptie, locuitorii Comunei Panaci te intampina cu ospitalitate si te invita sa traiesti in spiritul bucovinean de care cu greu te poti desparti.

Demn de retinut este faptul ca în cadrul gospodariilor agroturistice bucovinene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara aditivi sau conservanti.

Obiective turistice în Panaci

Schitul Piatra Tãieturii

Uneori, aflarea linistii sufletesti pe care o poate da doar credinta îi impinge pe cei ce o cauta cãtre virfuri de munte, pentru a-i apropia de cer, dar strãbãtând cele mai intunecoase si dese paduri. În acest caz, agatate de citeva stinci golase, se inalta mindra bisericã cu chilii mãrunte, ce-i adapostesc pe cei care se aduna sa dea cinstire lui Dumnezeu. Printre acestia, parintele Antonie Brehuescu, care si-a legat destinul de cel al schitului la care este staret. Piatra Taieturii se ridicã la peste 1. 700 metri altitudine, pe un virf de munte din comuna Panaci (7 km), in judetul Suceava, la 24 de kilometri de Vatra Dornei, pe drumul ce duce in Muntii Barnari.

De ajuns pânã la schit nu e greu caci, pe timp de vara si de vreme buna, se poate ajunge cu masina pina in curtea complexului, iarna sau cind e vremea mai ploioasa, un vehicul cu tractiune integrala indeplineste cu succes sarcina transportului. Dar cel mai placut mod de a ajunge la schit este pe jos, la pas marunt, pe drumul ce serpuieste in jurul muntelui printre vai si urca molcom spre creasta. Cam jumatate din drum este asfaltat, iar cu masina se poate urca inca o bucata de vreme pina la un loc mai larg, ce serveste pe post de parcare. De acolo mai e cam o ora de mers, traseul fiind impartit in trei segmente, doua pante mai serioase si o bucata dreapta ce taie marginea unei vai.

Muntii Cãlimani

Calimanii - granita dintre Ardeal si Moldova. Din zona esticã a masivului, unde la contactul cu Muntii Bistritei, muntele e strabatut de cotloane depresionare, care au favorizat instalarea unor importante asezari: Paltinis, Dragoiasa, Brosteni, Bilbor, Toplita si mai ales Borsec.

Daca privesti de sus ai senzatia ca fiecare firicel de apa ascunde un drum lesne de urmat. Dupa aproximativ 12 km se atinge pasunea alpina. Peste numai 4 km se ajunge la Iezer. La poalele unui varf golas, la 1660 m altitudine - Iezerul - un lac aparent mic ca suprafata, despre care oamenii locului spun ca nu are fund. Un loc mirific, unde linistea domneste dintotdeauna. Dupa o pauza in care facem un picnic pe malul lacului, ne intoarcem cateva sute de metri pana in drumul principal si ne reluam traseul. Pe partea dreapta este un refugiu ``Luana``; singurul indiciu ca prin acele locuri mai trec, din cand in cand, oameni…

Impunatori prin masivitate si farmec, dominand Depresiunea Transilvaniei si Depresiunea Dornelor, Muntii Calimani se evidentiaza printr-un peisaj inedit, cu stanci vulcanice modelate in forme fantastice: Dragonii de la Pietrele Rosii, Nefertiti si Cei 12 Apostoli din jurul Vf. Tihu, Gusterul, Camila si alte stanci semete din jurul Vf. Lucaciu, Portile Harlei, Godzila, Bufnita de pe Piciorul Harlei, ciupercile de piatra si varfurile crenelate de pe Vf. Tamau.

Parcul National Cãlimani

Parcul National Calimani este unic prin clima si relief, aici existînd cei mai mari munti vulcanici din Romînia.

Parcul National Calimani s-a constituit în urma unei hotarîri de Guvern privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora.

Suprafata parcului este de 24. 041 de hectare întinzîndu-se pe teritoriul judetelor Suceava, Bistrita Nasaud, Harghita, Mures.

Parcul National Calimani este unic prin clima si relief, aici existînd cei mai mari munti vulcanici din Romînia. De altfel, muntii vulcanici constituie peste 90% din suprafata Parcului.

Amestecul de ``Pinus Cembra`` si ``Picea Abies``, jnepenisurile alpine ce se întind pe o suprafata de circa 200 de hectare, rezervatia geologica 19 apostoli unica prin formatiunile sale geologice dau Calimanilor o maretie greu de descris.

Catedrala Muntilor

Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel este cunoscuta si cu apelativul de Catedrala Muntilor din Panaci. Este un edificiu construit din roca vulcanica, aflat în Satul Panaci din (comuna Panaci, judetul Suceava).

Particularitatea ei este data atât de detaliile arhitecturale cît mai ales de frumusetea frescelor ce împodobesc lacasul atît la interior cît si la exterior.

Sfântul lãcaș închinat Sf. Apostoli Petru și Pavel a fost ridicat cu multe sacrificii (între anii 1928-1939), în stil neobizantin, fiind caracterizat printr-o mare varietate de forme, pãstrând anumite caractere ale tradiției bisericilor și mãnãstirilor din Moldova lui Bogdan Vodã și a lui Ștefan cel Mare.

Ziditã din piatrã poroasã vulcanicã de la poalele Munților Cãlimani, are turnurile, cupolele, arcadele și bolțile interioare construite din grinzi și dulapi masiv din lemn, înveliți în mortar gros. Catapeteasma bisericii este sculptatã în lemn de stejar masiv de cãtre sculptorul ieșean Vasile Crâșmaru, iar pictura a fost realizatã între anii 1967-1968, atât în interior, cât și în exterior de cãtre Gheorghe Pascu.

Iezerul Cãlimanilor

Rezervatia naturala aflata in Muntii Calimani, la poalele Varfului Rachitis are o suprafata de 322 ha, si reprezinta un lac de baraj natural `Izerul Calimanilor``si zona limitrofa, cu o vegetatie de arbusti de jneapan (pinus mugo) sau ienupar (din genul Juniperus sibirica); cu specii floristice rare, printre care si bujorul de munte (rhododendron) cunoscut si sub numele de smardar, precum si specii faunistice de mamifere, pasari, insecte, reptile si batracieni, specifice Carpatilor Orientali.

Smardarul, denumirea populara a bujorului de munte, creste spontan in tufe pitice in zona alpina. Fiind o planta care creste in conditii climaterice si de relief foarte specifice, el nu tolereaza transplantari, lucru care face imposibila introducerea acestuia in gradini. Frumusetea florilor sale - care emana un miros si o aroma asemanatoare visinelor - si care apar de obicei pe la sfarsitul lunii iunie si la inceputul lunii iulie, si raritatea sa, face ca smardarul sa fie o planta ocrotita si protejata ca atare in perimetrul Parcurilor Nationale Bucegi si Calimani. Smardarul este peren si isi pastreaza frunzele verzi tot timpul anului.
Un alt nume popular este cel de "cocozar".

Rezervația ``Tinovul Mare``

Rezervația naturalã `` Tinovul Mare`` (36 ha - categ. Iv Iucn), situatã între comunele Saru Dornei si Panaci, în apropierea șoselei principale, se aflã în custodia Administrației Parcului Național Cãlimani si reprezintã o mlaștinã oligotrofã, cu un specific natural similar Tinovului Mare din Poaiana Stampei.

În conditiile de mlaștinã oligotrofã se dezvoltã o vegetație sãrãcãcioasã, cu aroborete de pin, molid și mesteacãn pitic alcãtuind un peisaj specific tundrei siberiene.