Masivul Ceahlau, aceasta "piatra nestemata" a Moldovei, cum l-a denumit
marele carturar Dimitrie Cantemir, face parte din lantul Carpatilor
Orientali si se intinde pe o suprafata de 290 km2. Inaltimile lui nu
depasesc altitudinea de 1907 m. El se individualizeaza insa prin
masivitatea sa si prin faptul ca domina muntii din jur, de care este
net delimitat de patru vai largi si adanci.. La nord, valea
Bistricioarei il desparte de Muntii Bistritei, la est lacul Izvoru
Muntelui de pe Valea Bistritei il separa de Muntii Stanisoarei, la sud
valea Bicazului de Muntii Tarcaului, iar valea Pinticului si a Bistrei
inchid centura de vest catre Muntii Hasmas si Giurgeu. Zona turistica a
Ceahlaului este accesibila prin patru drumuri transcarpatice: dinspre
vestul tarii pe ruta Toplita - Borsec - Tulghes, dinspre nord prin
Bistrita - Vatra Dornei - Brosteni - Poiana Teiului, dinspre sud-vest
prin Gheorghieni - Lacul Rosu - Bicaz, dinspre est prin Roman - Piatra
Neamt - Bicaz, iar din nord-est prin Tg. Neamt - Poiana Largului.
Principalele puncte de porniri in ascensiuni sunt comuna Ceahlau si
statiua Durau. Ceahlaul se prezinta ca o culme lunga de 6 km, ingusta
in jumatatea nordica si sub forma unui platou cu latimea de circa o mie
trei sute de metri in jumatatea sudica. Culmea, avand un nivel mediu de
1800 m, este dominata de cateva inaltimi: Ocolasul Mare (1907 m),
Panaghia si Toaca (1904 m), Batca Ghedeon (1845 m), Lespezi (1801 m).
Platoul, sau terasa superioara, se termina printr-o centura de
abrupturi puternice din care se detaseaza grohotisuri, ace, turnuri ca:
Detunatele, Castelul, Faraonul, Stanca lui Cobal, Pavilionul s.a. Pe
alta terasa, inferioara, cea a Ocolasului Mic, sunt imprastiate klipele
de calcar. Abruptul estic, aproape vertical, este brazdat de brane si
flancat de cateva turnuri cum sunt Claile lui Miron si Degetul
Ocolasului Mic. Abruptul sudic este brazdat de jgheaburi si valcele
intre care se inalta coloane enorme de stanca si turnuri bizare cum ar
fi Stanilele Mari, Turnu lui Butu si Ana s.a. Din culmea principala a
muntelui se desprind radial alte culmi care coboara domol sau sub forma
unor trepte: din versantul nord-vestic Piciorul Schiop, Piciorul
Crestaturii, Piciorul Pietrei Late; spre nord Batca Fantanele, Obcina
Tiflicului; spre est Piciorul Rachitis, Piciorul Sihastrului; spre sud
Piatra Sura. Abrupturile aproape verticale ale celor doua terase care
marginesc culmea principala a Ceahlaului ii dau muntelui un aspect de
cetate. Ramificatiile si culmile, obcinele si dealurile sunt acoperite
de paduri de brazi. Vaile care separa aceste culmi sunt udate de
numeroase paraie si de cascade de mici inaltimi sau "duruitori", cum le
mai spun localnicii (Cascada Duruitoarea pe paraul Rupturi, Duruitorile
din Fundul Ghedeonului, pe paraul Izvoru Muntelui). La Cascada
Duruitoarea (1021 m).
Fauna Ceahlaului cuprinde cele mai
multe dintre vietuitoarele specifice Carpatilor Orientali, in timp ce
flora, de o bogatie si varietate impresionanta, numara peste 800 specii
de plante si flori. De altfel, covorul floral al poienilor si fanetelor
de pe Ceahlau impresioneaza, din primavara pana toamna tarziu, prin
cromatica putin obisnuita. Temperatura medie anuala a Ceahlaului este
de 7oC, o temperatura mai ridicata decat a Bucegilor. Zilele in care
temperatura maxima a aerului ramane sub 0oC incep din luna Octombrie si
continua, cu mici intreruperi, pana in martie. Datorita pozitiei
muntelui, in calea vantului secetos din est, ploile sunt in general mai
reduse pe Ceahlau (media anuala de circa 700 mm) decat in Bucegi, de
pilda, unde media este de 1082 mm sau, in Rarau, de 814 mm. Dominand
muntii din jur, Ceahlaul se zareste din multe parti ale Moldovei si
Transilvaniei. Totodata, din varful Toaca sau Ocolasul Mare, jur
imprejur, privirile pornesc nestavilite catre alte creste ale
Carpatilor Orientali, uneori, in zilele clare de iarna, putand fi
zariti si Carpatii Meridionali. Prin maretia lui, Ceahlaul ascunde in
fiecare piatra, in fiecare izvor, franturi din existenta milenara a
oamenilor de pe aceste meleaguri. Este poate singurul munte din
Carpatii Orientali care aminteste, prin legende, de prezenta
daco-romana. Se cunoaste, astfel, o legenda a Dochiei, o alta a Stancii
lui Cobal, o a treia a Vulturului lui Traian s.a. Ruinele Palatului
Cnejilor de la poalele muntelui vorbesc si astazi despre zbuciumata
istorie a Moldovei. In jurul unei biserici zidita in 1639 s-a construit
in 1676 o incinta fortificata. Aceasta s-a extins pana catre 1840,
devenind un complex arhitectonic puternic, unde si-a stabilit resedinta
familia cnezilor Cantacuzini, apoi familia Sturza. Acest palat
fortificat a fost de-a lungul vremii tinta unor atacuri ale tatarilor,
lesilor, turcilor, iar uneori si a celor oropsiti de pe mosia
boierilor. Pe aici a trecut si Vasile Alecsandri prigonit de domnitorul
Mihalache Sturza. Prin frumusetea lui, Ceahlaul a atras |
