 1203
Izvoarele istorice ale Brasovului apreciaza pentru acest an întemeierea
Brasovului, data care figureaza si în cronicile calendarelor brasovene
ca an "în care s-a început zidirea Brasovului". Totusi documentele si
izvoarele sigure nu confirma aceasta data.
1234 - "Corona"
Cercetatorul
Norbert Backmund a editat asa-numitul  "Catalogus
Ninivensis", care contine o lista a tuturor manastirilor premostratense
din Ungaria si Transilvania. Acest catalog al asezamintelor ordinului
premonstratens este de fapt o copie din secolul al XV-lea a unui
original, azi pierdut. Dupa parerea cercetatorilor, documentul original
a fost întocmit în perioada anilor 1236-1241, iar anul 1234 corespunde
cu anul în care abatele Fredericus cunoaste "Claustra Sororum� in
Hungaria assignata est paternitas � Dyocesis Cumanie Corona". Stefan
Papacostea, referindu-se la studiul lui Karl Reinerth în legatura cu
acelasi catalog mentioneaza ca el cuprinde si cea mai veche referinta
asupra Brasovului, eliminând astfel ipoteza care situa cronologic
întemeierea orasului dupa invazia mongola, adica dupa anul 1241. Pentru
aceeasi datare pledeaza si Stefan Pascu, care, referindu-se la invazia
tatarilor din anul 1241 apreciaza ca "tatarii parund în Trasilvania,
înving pe sasi si înainteaza în Tara Bârsei, ocupând Brasovul (31
martie 1234)". Aceeasi confirmare survine în urma cercetarilor lui
G.Bako.
1252 - Barassu
În acest an, 1252, regele Bela al IV-lea doneaza "tera Zek", comitelui
 Vincentiu, fiul lui Akadas, secui de Sebus, proprietate asezata între
pamânturile românilor de Cârta, a sasilor "de Barasu" si a secuilor de
Sebus. La sfârsitul veacului al XIX-lea în arhiva grofilor Nemes din
Haghig, înca se mai gasea documentul original, iar o copie a acestuia
exista la 1758 în Arhivele Statului din Sibiu. Fr. Killyen,
referindu-se la acest document, arata ca în anul 1252 Brasovul apare a
doua oara în documente sub numele ,,Barasu'', indicând de fapt numirea
unui tinut întreg. Dupa afimatia sa, de fapt toate cele trei toponime
la care face referinta documentul se refera la teritorii care
înconjoara pamântul donat si nu la un oras. În acest caz toponimul
Brasov se refera la o zona, iar "Corona" ar denumi localitatea.
1271 - Brasu
Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele
Statului  din Budapesta si o fotocopie la Institutul de Istorie Cluj,
fiind publicat în mai multe culegeri de documente si constituie un act
prin care Stefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre "Chyel
comes, filius Erwin de Calnuk si Teel, filius Ebl de Brasu cognatus
eiusdem". Într-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la
10 decembrie 1301, se confirma ca Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de
Prejmer, este în posesiunea localitatilor Mikofalva si Nyen (Teliu). Pe
baza acestui document, precum si a altor documente, privind familia
comitilor din Prejmer, nu este sigur daca denumirea de Barasu se refera
la localitatea Brasov sau la Tara Bârsei. Astfel, din documentele
anilor 1252 si 1271 se poate deduce ca numele topic "Brasov" avea
odinioara un sens mai larg, desemnând un teritoriu mai întins, poate
chiar Tara Bârsei, cum afirma Pavel Binder.
 1241
Invazie tatara prilej cu care este cucerita cetatea Sprenghi, ale carei
începuturi nu le cunoastem. Dupa retragerea tatarilor se construieste
la poarta turnul hexagonal pentru aparare.
 |
