Baiut. Turism Baiut
path
Caută cazare în:
pixel
box
Baiut:
Cazare Baiut
Restaurante Baiut
Sali de conferinta Baiut
box
pixel
box
Despre Baiut:
Despre Baiut
Obiective turistice Baiut
Evenimente turistice si agrement Baiut
Poze Baiut
Harta Baiut

Paște 2017 Baiut
Crăciun 2016 Baiut
Revelion 2017 Baiut
box
pixel
box
Cazare judetul Maramures:
Cazare Baia Mare
Cazare Baia Sprie
Cazare Baiut
Cazare Bârsana
Cazare Blidari
Cazare Bogdan Voda
Cazare Borsa
Cazare Botiza
Cazare Breb
Cazare Budesti
Cazare Calinesti
Cazare Carbunari
Cazare Cavnic
Cazare Chiuzbaia
Cazare Cicarlau
Cazare Copalnic-Manastur
Cazare Danesti
Cazare Desesti
Cazare Dumbravita de Maramures
Cazare Firiza
Cazare Giulesti de Maramures
Cazare Glod
Cazare Ieud
Cazare Lapusel
Cazare Leordina
Cazare Mogosa
Cazare Moisei
Cazare Ocna Sugatag
Cazare Oncești
Cazare Poienile Izei
Cazare Recea de Maramures
Cazare Rohia
Cazare Rona de Jos
Cazare Rona de Sus
Cazare Rozavlea
Cazare Ruscova
Cazare Sacalaseni
Cazare Sacel
Cazare Salistea de Sus
Cazare Sapanta
Cazare Sarasau
Cazare Satulung
Cazare Seini
Cazare Sieu
Cazare Sighetu Marmatiei
Cazare Strâmtura
Cazare Surdesti
Cazare Targu Lapus
Cazare Tautii de Sus
Cazare Tautii Magheraus
Cazare Vadu Izei
Cazare Văleni
Cazare Viseu de Jos
Cazare Viseu de Sus

box

Despre Baiut

Baiut (in maghiara Erzsebetbanya, in trad. Mina Elisabeta) este o comuna si o localitate in judetul Maramures, Transilvania, Romania.

Comuna Baiut are in componenta satele Poiana Botizii si Strambu-Baiut.
Cuprins

Comuna Baiut este situata intre masivele Gutai si Tibles, pe una din vaile de unde izvoraste Lapusul, la 30 km de Targu Lapus, 80 km de Baia Mare pe ruta catre Targu Lapus si 52 km pe ruta catre Cavnic (drum inchis insa pe timp de iarna). Are hotar comun cu Botiza, Jereapan (Budesti), Cavnic, Cupseni (Ungureni) si Lapus.

Forma de relief a zonei este constituita in proportie de 78% din munti vulcanici de inaltimi mijlocii (Muntii Lapusului), cu o erodare intensa si in proportie de 22% din dealuri si depresiuni intramontane. Predominanta reliefului muntos influenteaza si celelalte componente ale cadrului natural cum sunt: clima, hidrografia, vegetatia si fauna. Mai influenteaza deasemenea si extinderea limitata a gospodariilor, orientarile profesionale (legate in principal de existenta unor importante resurse ale subsolului dar si a vegetatiei forestiere) si, nu in ultimul rand, specificul cultural.

In ceea ce priveste climatul, localitatea Baiut se incadreaza in sectorul cu clima de munti mijlocii si dealuri inalte, care este expusa vanturilor de vest, favorabil padurilor. Datorita maselor de aer umed vestice sunt caracteristice ploile de lunga durata si temperaturi de primavara mai reci decat cele de toamna.

Temperatura medie anuala este de 6,5 C. in luna ianuarie temperatura medie este cuprinsa intre -10 grade C si -6 grade C. in luna iulie media temperaturilor oscileaza intre 16 si 18 grade C. Temperatura maxima absoluta a fost de 38,5 grade C la 23 iulie 1939 in zona mai joasa a localitatii, iar temperatura minima absoluta a fost de -30,5 grade C la 11 februarie 1929 in zona muntoasa. Din datele medii pe 60 de ani rezulta ca in cursul unui an numarul de zile cu temperatura pozitiva este de 274 fata de 91 zile pe an cu temperaturi medii sub 0 grade.

In ceea ce priveste precipitatiile, zona Baiut - Cavnic este considerata "polul precipitatiilor" din nordul Romaniei, cu precipitatii ce pot ajunge si pana la peste 1400mm/an in zonele mai inalte. Numarul zilelor anuale cu precipitatii oscileaza intre 150-170. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in sezonul cald incepand din aprilie si pana in septembrie.

Diversitatea formelor de relief, climatul temperat continental, reteaua hidrografica bogata si nu in ultimul rand subsolul bogat in minereuri auro-argentifere si complexe au facut ca in depresiunea Lapusului si implicit in Baiut sa existe continuitate si existenta umana inca din Paleoliticul superior, si continuand cu Neoliticul, bronzul, fierul dacic etc. O dovada a existentei vietii in aceasta regiune este data de cercetarile efectuate in zona in urma carora s-au descoperit urme (masele, cranii si oase de ursi) in pestera de la Poiana Botizii, declarata in prezent rezervatie speologica.

Pana si toponimul de Baiut este de provenienta latina (de la baie, prin analogie intrarea in mina se considera tot o baie, datorita temperaturii ridicate a mediului umed si inchis)

Desi este atestata documentar in anul 1630, mina din Baiut a fost pomenita pentru prima data in documente in anul 1315 si era incorporata in sens administrativ mai larg in tara Lapusului (Terra Lapus). La inceput in anul 1630 s-a numit Lapos-Banya (kedar, IV, 549) urmand ca in anul 1850 sa fie denumita Bajutzte, iar din 1854 Olah Lapos – Banya sau Baiuta (adica o mina mai mica din hotarul comunei Olahlapos(Lapusul Romanesc)). Dupa alte documente aflam ca se mai numea, prin 1913 si Erzsebetbanya, fie in amintirea proprietatilor de aici a Elisabetei, sotia lui Iancu de Hunedoara si mama lui Matei Corvin, fie pentru a elimina din denominatia minei Baiut partea care atesta apartenenta ei la o localitate pur romaneasca, cuprinsa in sintagma Olah Laposbanya.

Exploatarea resurselor minerale reprezinta activitatea principala, iar ca anexa, pe langa mina, functionau ateliere de fierarie, lacatuserie, tamplarie (la inceput cu masini actionate hidraulic). Ulterior, energia electrica era furnizata de un generator actionat de o turbina de abur alimentat de la un cazan cu lemne, inlocuit in anii 50 cu un grup electrogen pe baza de combustibil Diesel.

Pe langa minerit, se practica exploatarea lemnului, fiind in functiune mai multe gatere hidraulice actionate de apa colectata din rau si dirijata prin canale ingenios construite. Au mai functionat ateliere de tamplarie, fierarie, un atelier de fabricat pipe, si un atelier de uscat seminte de brad pentru valorificarea potentialului padurilor din zona. Se practica la scara mica cresterea animalelor, sezonier culegerea fructelor de padure si a ciupercilor. Satele din jur valorificau legume, fructe si produse animaliere pe pietele din Baiut.

Sursa: www.wikipedia.org