Adulți
-
2
+

Copii
-
0
+

Localitatea Armeniș

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Armeniș

Armeniș (în maghiară: Örményes, în germană: Armönisch) este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, ă din satele Armeniș (reședința), Feneș, Plopu, Sat Bătrân și Sub Margine.




































Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Armeni%C8%99,_Cara%C8%99-Severin

Obiective turistice în Armeniș

Mănăstirea `Piatra Scrisă` Armeniş

Despre trecutul acestei mănăstiri tradiţia ne spune că, atunci când s-a luat hotărârea construirii unei căi ferate pe ruta Caransebeş-Orşova, conform planului, la deschiderea unui tunel într-o stâncă de lângă localitatea Armeniş, s-a aflat pictată icoana Sfintei Treimi. În urma acestei descoperiri, credincioşii locului au fost nemulţumiţi faţă de continuarea tunelului pe aceeaşi direcţie, ştiind că icoana are o semnificaţie spirituală importantă pentru întreaga zonă. Inginerul Mihlheisen, conducătorul lucrărilor, a fost pus în situaţia de a schimba calculele planului, deviind ieşirea tunelului spre Armeniş, la câţiva metri înspre apus de icoană. Este semnificativă o relatare a primarului de atunci al Armenişului, Grigorie Dragomir: „Noi şi mai ales răposatul preot Ilie Sârbu i-am răspuns că acea icoană şi acel loc pentru noi şi pentru toţi trecătorii de lege românească sunt sfinte şi că nu trecem niciodată pe lângă ele fără să ne descoperim capul şi să ne facem sfânta cruce. Cine a fi zugrăvit sfânta icoană, din ce îndemn şi imprejurări şi când, nu avem cunoştinţă deplină. Genunchiul de oameni de astăzi şi părinţii noştri s-au pomenit cu sfânta icoană la loc, unde este acum. Poporul nostru ştie să spună predănii. Noi însă nu ştim nimic mai ales, - de cum ştie poporul. După ce am spus acestea, domnului ober-inginer Mihlheisen… a luat în considerare rugarea noastră, căci la croire a încovoiat tunelul aşa, că iese spre Armeniş cu 4-5 metri spre apus de icoană, ceea ce se vede şi azi”.

Mănăstirea Sfântul Nectarie

Schitul Fenes cu hramul SF. Nectarie Taumaturgul a fost intemeiat in anul 2001, la initiativa preotului Constantin Bertea care in acea vreme era vicar administrativ al Episcopiei Caransebesului si cu binecuvantarea Inalt Preasfintitului Parinte Episcop Laurentiu Streza al Caransebesului.
La inceput au fost maici, prima stareta fiind monahia Macrina Vieriu. Schitul s-a adapostit in cladirile preluate de Episcopia Caransebesului de la santierul organizat in satul Fenes de catre firma Hidroconstructia S.A. S-a reusit amenajarea unui paraclis, a unui corp de chilii, a trapezei si a unei anexe gospodaresti.In anul 2007 lucrarile au stagnat si,din lipsa de personal, schitul si-a incetat activitatea.
Incepand cu luna septembrie a anului 2008, viata monahala a fost reluata cu 2 vietuitori, schitul fiind transformat in asezamant de calugari. Aici lumea vine mai putina deoarece in aceasta zona mai sunt oameni de alte confesiuni.
Schitul se afla in curs de reamenajare, sub indrumarea ieromonahului Hristofor. S-au facut mai multe lucrari , s-a lucrat si la un gard care de altfel inconjoara schitul , s-a facut un paraclis foarte frumos in care sunt depuse moastele Sf. Nectarie , Sf.Grigorie Decapolitul , Sf. Macarie Egipteanul , Sf. Mucenici de la Aiud ( Marturisitori pt.credinta ortodoxa ) . De la intrarea in paraclis se intampina un duh de liniste si pace . Totusi , lucrarile nu merg asa cum ne-am dorit noi toti din cauza lipsei de fonduri , dar totusi se gasesc oameni minunati , atat din partea primariei cat si oameni inimosi care ajuta cat pot fiind implicati zi de zi , atat cu constructia bisericii cat si cu alte demersu

Rezervatie de zimbrii la Plopu- Armenis

Munții Țarcu sunt gazda unei inițiative de conservare ambițioase, cu idealul că această zonă magnifică și sălbatică poate să fie un motor pentru bunăstarea comunităților din preajma ei. Parte dintr-o rețea de inițiative în sprijinul vieții sălbatice, lucrăm pentru ca zimbri de legendă să cutreiere liberi melagurile de odinioară. Prin reintoducerea zimbrului în zonele de unde au dispărut, se va restabili echilibrul proceselor ecologice, iar natura va avea grijă de restul. Prin acest jurnal veți ajunge să cunoașteți bucuriile și provocările de zi cu zi din Măgura Zimbrilor -WWF-România. De vreți, ne puteți face o vizită în comuna Armeniș din județul Caraș-Severin.

Centrala Hidroelectrică Râul Alb

Centrala Hidroelectrică (CHE) Râul Alb este o hidrocentrală din România, aflată în localitatea Feneș, comuna Armeniș, județul Caraș-Severin. Este prima hidrocentrală complet automatizată din România, cu o putere de 40 MW, și a fost realizată în urma unei investiții de peste 18 milioane euro. Hidrocentrala Râul Alb folosește volumul de apă acumulat în lacul Poiana Rusca și face parte din Amenajarea Hidroenergetică Bistra-Poiana Mărului-Ruieni-Poiana Rusca. Proiectul a fost aprobat prima oară prin decretul nr. 294 din anul 1981. Construcția propriu-zisă a centralei a început însă în anul 2005.
Hidrocentrala are două grupuri de câte 20MW. După finalizarea unei noi aducțiuni secundare, într-un an hidrologic mediu, producția de energie va ajunge la 92,6 GWh/an. În septembrie 2009, centrala producea în medie 71,4 Gwh/an. Pentru proiectul acestei centrale a fost finalizat barajul Poiana Rusca, care are o înălțime de 75 metri. Este realizată într-un puț cu diametrul de circa 20 de metri, are o adâncime de 46 de metri și este echipată cu două hidroagregate. Apa ajunge în centrală din lacul Poiana Ruscă printr-o galerie subterană de peste 4 kilometri, cu un diametru de 3 metri și printr-o conductă forțată lungă de circa 350 de metri, cu un diametru de 2,5 metri.

Catunul Plopu

Cătunul este aşezat pe valea râului Lung, la 15 kilometri de comuna Armeniş şi mai este locuit doar de două familii, după ce restul gospodăriilor, majoritatea sălaşe, au fost abandonate. De fapt, pe aici mai trec doar localnicii care au teren agricol în zonă şi cei care îşi aduc vara vitele la păscut. Impresionaţi de frumuseţea locului dar şi din dorinţa de a introduce cătunul în circuitul turistic, voluntarii de la WWF România, cu sprijinul WWF Elveţia şi cel al autorităţilor locale, au decis în urmă cu un an să repare o parte din aceste case părăsite.La final, turiștii vor putea înnopta în aceste case țărănești aflate într-o zonă în care pot admira priveliști naturale spectaculoase.

Munții Ṭarcu

Munții Ṭarcu reprezintă o unitate montană aparținând părții vestice a Carpaților Meridionali. Unitatea geografică a Munților Țarcu ocupă regiunea de nord-vest a Carpaților Meridionali, suprafața sa fiind asemănătoare cu cea a unui triunghi dreptunghic, cu catetele aproape egale, orientate spre văile râurilor Timiș și Bistra, respectiv cu ipotenuza ă din cele două vai cu direcții opuse, cea a râului Rece (cunoscut și ca Râul Hideg) și cea a râului Șes, continuat de valea Râului Mare, la rândul său afluent al Râului Strei.
Culmea principală are orientare dinspre nord-est înspre sud-vest. Altitudinea maximă a masivului este atinsă în vârfurile Căleanu, cu 2.192 m (2.190 după alte surse), Țarcu, cu 2.190 m, și Pietrii cu 2.162 m.
Este alcătuit din patru masive principale, Țarcu-Căleanu, Baicu-Nedeia și Pietrii-Petreanu (cunoscut și ca Bloju), care formează culmea principală, și Muntele Mic (cu altitudinea maximă de 1.802 m, atinsă de vârful omonim) situat la vest de aceaste trei unități montane. Aceste masive sunt despărțite de o serie de văi, așa cum sunt văile Șuculețul și Bistra Mărului.
Munţii Ţarcu ocupă partea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali şi se detaşează prin aspectele lor geografice ca o grupă aparte, alcătuind o regiune de forma unui triunghi intre văile Hideg – Rîul Şes – Rîul Mare, Timişului şi Bistrei.
La vest sînt mărginiţi de Depresiunea
Caransebeşului.
În partea de nord, Munţii Ţarcu sînt limitaţi de un culoar depresionar – culoarul Bistrei – care face legătura între depresiunile Caransebeş şi Haţeg, despărţindu-i de Munţii Poiana Ruscăi.
Spre sud-est, Valea Râului Mare desparte Munţii Ţarcu de Munţii Retezat; văile Rîul Şes şi Hideg îi despart de Munţii Godeanu şi, în parte, de Munţii Cernei.

Trasee turistice Armenis-Cabana Meteo Cuntu

Armeniş – Feneş – Valea Râului Lung – Plopu – Poiana Zloaba – Poiana Strigoniu – Cuntu

Marcaj: cruce albastră (vechi si rar).
Durata: 7-7 ½ ore

Raul Alb si Raul Lung

Râul Lung sau Pârâul Lung sau Râul Feneș este un curs de apă afluent al râului Timiș. Cursul superior, amonte de Poiana Zloaba, mai este cunoscut și sub denumirea de Râul Muroniu.Lungimea lui este de 25 km.
Râul Alb sau Pârâul Alb este un curs de apă afluent al Râului Lung,cu o lungime de 22 km



Vezi toate unitatile de cazare din Armeniș