search
date_range

Localitatea Arefu

Descrierea localității și informații utile turiștilor.

Despre Arefu

Arefu este o comună şi o localitate în nordul judeţului Argeş, Muntenia, România. Comuna este compusă de satele Arefu, Căpăţânenii Pământeni (reşedinţa de comună) şi Căpăţânenii Ungureni.

Obiective turistice: Cetatea Poenari - construită pe muntele Cetăţuia de către Vlad Ţepeş în secolul XIV.

» Cetatea Poienari din comuna Arefu, judetul Arges, atrage in fiecare an mii de turisti, in special straini. Multi dintre vizitatori sunt convinsi ca in aceste locuri a trait Dracula, printul insetat de sange.

» Localnicii spun ca turistii sunt dezamagiti dupa ce afla ca zona nu este bantuita de vampiri, varcolaci si alte creaturi ale intunericului. Ca sa nu plece cu mana goala, unii le cer taranilor sa regizeze o atmosfera "horror".

» Mitul lui Dracula le-a adus insa taranilor dinArefu si avantaje. 15 pensiuni s-au deschis pana acum in comuna, iar altele sunt in constructie.

» Istoricii spun ca in realitate Vlad Tepes s-ar fi refugiat la Cetatea Poienari dupa o batalie pierduta contra turcilor. Localnicii din Arefu l-ar fi ajutat sa scape de urmaritori, iar domnitorul le-a dat mai multe pamanturi drept rasplata.

 

Obiective turistice în Arefu

Cetatea Poenari

In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes.
Cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al Xiv-lea, ca loc de refugiu. Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca - urme lasat parca de niste incaltari uriase.

Desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d`anjou.

Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul prismatic.

Cu toate ca in `letopisetul Cantacuzinesc` se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes care, voind sa pedepseasca pe boieri: `. . . Pe toti i-a dus la Poenari si au tot lucrat la cetate pina li s-au spart hainele dupre ei. . . `, se pare ca aceasta intamplare este legata doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.
Cetatea a devenit loc de pedeapsa si surghiun pentru `hicleni`, ca din a doua jumatate a secolului al Xvi-lea sa nu mai fie amintita in documente. Probabil parasita sau distrusa, ea a cazut incetul cu incetul in ruina.

In prezent se afla in restaurare. Pentru a ajunge la cetate - `cuib de vulturi al vitejilor de demult` - se urca 1480 de trepte din beton, care serpuiesc printr-o padure deasa de fag, de la poalele muntelui, din sosea, pana la ruinele cetatii, de la inaltimea careia apare una dintre cele mai atragatoare privelisti: scanteind sub soare luceste ca o piatra de smarald lacul Vidraru cu barajul hidrocentralei sale, iar in ceata departarii se intrevad piscurile Fagarasului si plaiurile Iezerului si Papusii.

Barajul Vidraru

Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges pe un sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea). Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10, 3 km, iar latimea maxima de 2, 2 km in zona Valea Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane m3. Nivelul normal de retentie este de 830, 00 metri deasupra marii (mdm).

Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1. 768. 000 m3 de roca, din care aproximativ 1 milion m%u0142 in subteran, s-au turnat 930. 000 m3 de beton, din care 400. 000 m3 in subteran si s-au montat 6. 300 tone de echipamente electromecanice.

Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand inaltimea de 166, 60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 gwh/an.